Raport devastator al Curții de Conturi despre incompetenții din Ministerul Sănătății: nu cunosc, nu coordonează, nu analizează și risipesc

Ultimul raport al Curții de Conturi conține și un audit al performanței privind dezvoltarea infrastructurii în sănătate la nivel național, regional și local în vederea creșterii accesibilității la serviciile de sănătate, în perioada 2011-2015. Concluziile sunt devastatoare și vi le prezentăm integral:

În România, rețeaua de spitale este amplă și fragmentată, la finele anului 2015, potrivit datelor publicate, existând 375 de spitale publice. Începând cu anul 2010, Ministerul Sănătății a promovat un pachet normativ, care a conturat cadrul juridic necesar descentralizării unui număr de 370 de spitale publice dintr-un total de 433 de unități. Prin OUG nr. 48/2010 pentru descentralizarea sistemului sanitar și prin HG nr. 529/2014 s-a realizat transferul unui număr semnificativ de spitale în administrarea consiliilor locale și județene, cu excepția câtorva spitale de nivel secundar și terțiar (10%), care au rămas în subordinea Ministerului Sănătății. În perioada 2011-2015, la nivel național, densitatea medicilor de familie a fost de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/1.000 de locuitori în zonele urbane, restul furnizorilor de servicii medicale lipsind din mediul rural. Conform cifrelor oficiale, România cheltuie mai puțin de 6% din PIB cu serviciile medicale (publice și private), comparativ cu media europeană de 8,5% și cu media de 9,8% a Uniunii Europene (toate statele membre).
Accesul la serviciile de sănătate este împiedicat și de lipsa cadrelor medicale. Numărul de medici și de asistenți medicali pe cap de locuitor este foarte scăzut în comparație cu media UE (248 de medici la 100.000 de locuitori, față de media UE de 347, și 601 asistenți medicali la 100.000 de locuitori, față de media UE de 836).
Sistemul rămâne subfinanțat și centrat pe spitale și nu există nicio acțune clară de a raționaliza infrastructura spitalicească și de a trece de la serviciile de îngrijire medicală cu internare la serviciile de îngrijire medicală ambulatorii și primare.

Obiectivul general

Obiectivul principal al auditului a fost evaluarea modului în care Ministerul Sănătății a dezvoltat infrastructura în sănătate la nivel național, regional și local, în vederea creșterii accesibilității la serviciile de sănătate, în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate. Constatări și concluzii
Sectorul sanitar are la bază o infrastructură care a fost concepută cu zeci de ani în urmă, când nevoia de servicii medicale era diferită de realitatea zilelor noastre, iar rețeaua de spitale este adesea fragmentată.
În cadrul spitalelor există o serie de diferențe în ceea ce privește dotarea cu echipamente medicale, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează, în general, la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Multe spitale sunt formate din mai multe pavilioane, uneori situate la distanță unul de celălalt, sunt folosite clădiri vechi care nu permit integrarea optimă a circuitelor intraspitalicești și creează dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza limitărilor fizice inerente ale clădirilor, lipsind facilitățile de acces fizic (de exemplu, pentru persoanele cu dizabilități). Prin urmare, adaptarea infrastructurii la nevoia de servicii medicale actuală (boli netransmisibile, acumularea problemelor de sănătate, complexe de comorbiditate, existența tehnologiilor complexe etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construirea unor clădiri noi pentru a consolida activitățile în anumite spitale. De asemenea, în spitalele vechi cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este inadecvat, ceea ce are un efect negativ asupra siguranței pacientului și atrage cheltuieli ce ar putea fi evitate.
Deși minimizarea numărului de paturi aprobate în unitățile sanitare reprezintă unul dintre principiile de bază privind eficientizarea costurilor în sectorul medical, iar dotarea unităților sanitare cu aparatură performantă poate asigura o mai bună calitate a actului medical, sistemul românesc rămâne în continuare concentrat pe serviciile intraspitalicești, cu circa
șase paturi la 1.000 de locuitori (cu 22% mai multe decât media UE) și un număr mare de internări (20,9%), cu aproximativ 18,3% mai multe decât media UE.
Ministerul Sănătății prevede adaptarea infrastructurii la nevoile de servicii de sănătate curente, fapt care, în multe cazuri, este imposibil sau mult mai costisitor decât construcția unor clădiri noi în care să se transfere activitatea curentă a unor spitale. În acest context, eficiența activității de finanțare a achizițiilor de echipamente medicale de către ministerul Sănătății poate fi asigurată prin alocarea fondurilor necesare numai după analizarea solicitărilor unităților sanitare prin luarea în considerare atât a inventarului de echipamente medicale, cât și a necesarului de completat/înlocuit determinat în baza unor criterii transparente,
stabilite în funcție de clasificarea unității sanitare, specialitate medicală și număr de paturi aprobat/ocupat.
Ministerul Sănătății a alocat pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate în perioada 2011-2015 aproximativ 5.071 mii lei pentru fiecare dintre cele 375 de spitale publice existente. Raportat la numărul de locuitori publicat de Institutul Național de Statistică
pentru perioada 2011-2015 a rezultat faptul că Ministerul Sănătății a alocat, în medie, pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate aproximativ 95 de lei/locuitor, ceea ce înseamnă foarte puțin comparativ cu necesitățile imediate pentru dotarea infrastructurii în sănătate.
Eforturile în ceea ce privește dotarea infrastructurii în sănătate trebuie să se îndrepte spre o prioritizare eficientă a siste-mului sanitar din acest punct de vedere, ceea ce implică fonduri publice capabile să asigure sustenabilitatea sistemului sub toate aspectele
și, nu în ultimul rând, spre cheltuirea eficientă a acestora.
Concluzii generale

s-a constatat menținerea, la finele anilor analizați, a unor sume neutilizate din venituri proprii în contul de disponibil (în medie de 180 milioane lei), situație care a atins cel mai înalt nivel la finele anului 2015, când disponibilul nealocat a fost de 522 milioane lei. Numai din disponibilul nealocat de 522 milioane lei se pot achiziționa 72 de aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preț mediu de 7,2 milioane lei, care reprezintă prețul de achiziție mediu realizat la nivelul unităților sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unități sanitare (spitale publice);

împrumuturile accesate de către MS de la instituții de credit internaționale au generat costuri de 35 milioane lei (dobândă și comisioane de angajament), în timp ce, aferent disponibilului menținut în cont, MS a încasat dobânzi de numai 1,6 milioane lei. Astfel, costurile generate de împrumuturile accesate au fost de peste 20 de ori mai mari decât sumele încasate sub formă de dobândă;

MS nu a realizat o fundamentare corespunzătoare a resurselor necesare pentru finanțarea investițiilor la nivelul unităților sanitare, iar finanțarea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate s-a realizat fără ca MS să urmărească judicios atât fundamentarea cât mai reală a nevoilor de resurse, cât și buna utilizare a acestora în cursul anului, prin disponibilizarea în timp util de resurse neconsumate în vederea redistribuirii către alte unități subordonate;

finalizarea unor obiective de investiții, care au fost inițiate sub coordonarea MS, au avut ca durată de realizare o perioadă mare, respectiv între 15 și 19 ani, ceea ce a avut consecințe asupra creșterii valorii obiectivelor și, implicit, asupra majorării resurselor alocate pentru finalizarea acestora;

MS nu a efectuat o analiză obiectivă a solicitărilor de resurse din partea unităților sanitare pentru achiziția de aparatură medicală și, astfel, a asigurat finanțarea investițiilor pentru un număr redus de unități sanitare care au solicitat fonduri pentru investiții, deși a dispus de resurse importante din venituri proprii;

MS nu a realizat o analiză comparativă (cost/eficiență) în funcție de plățile efectuate pentru achiziția de echipamente medicale și cheltuielile efectuate pentru serviciile de investigații efectuate pe bază de contract încheiat cu prestatori privați, pentru a se adopta soluția cea mai eficientă;

MS a prevăzut la finanțare fonduri pentru asigurarea finanțării investițiilor pentru unitățile sanitare din subordine și resursele au fost canalizate mai puțin către unitățile sanitare locale, dar fără a fi definite criterii obiective de selecție și prioritizare a investițiilor și a unităților sanitare. Repartizarea/alocarea resurselor financiare pentru investiții s-a efectuat, în principal, începând cu trimestrul II al anului bugetar, menținându-se la dispoziția ministerului resurse importante;

la nivelul MS nu se cunoaște situația reală a dotărilor unităților sanitare, cel puțin pentru aparatura medicală de înaltă performanță, în vederea prioritizării, în continuare, a investițiilor de acest tip (aparatură medicală în valoare de circa 98,5 milioane lei a fost pusă în funcțiune/exploatare, uneori cu întârzieri de peste 300 de zile sau nu a fost dată în exploatare);

raportat la populație, România se situează pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește dotarea cu echipamente de imagistică medicală, iar în ceea ce privește dotarea cu echipamente medicale de tratare a cancerului prin radioterapie se situează pe ultimul loc. Ministerul Sănătății nu a instituit un sistem de indicatori fizici și de eficiență și nu a elaborat o metodologie de urmărire/analiză a îndeplinirii indicatorilor privind dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare;

MS nu a coordonat și nu a monitorizat în totalitate activitatea de control desfășurată în cadrul sistemului de sănătate, pentru a asigura un cadru investițional necesar dezvoltării infrastructurii sanitare în conformitate cu obiectivele generale și specifice ale Strategiei Naționale de Sănătate;

MS nu a întreprins toate demersurile necesare în vederea utilizării unor resurse importante din fonduri alocate prin acordul de împrumut dintre România și BIRD. Neimplicarea factorilor de decizie ai ordonatorului principal a condus atât la perimarea unui sistem informatic pentru care s-a achitat suma de 44.625 mii lei și care nu s-a finalizat, nu s-a implementat și nu a fost pus în funcțiune, cât și la ineficiența investițiilor de natura studiilor de fezabilitate achitate de către MS, în valoare de 114.839 mii lei.
Neluarea măsurilor de către MS cu privire la accesarea și derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă a condus atât la pierderea unor finanțări din fonduri europene, în valoare de 79.000 mii lei, cât și la neaccesarea de fonduri nerambursabile în valoare de 470.250 mii lei din Fondul regional (POR 2007-2013). Neîntreprinderea de către MS a tuturor măsurilor necesare în vederea finalizării cartografierii și modelării serviciilor și infrastructurii în sănătate a condus la imposibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 mii lei din Fondul regional (POR 2014-2020).

Recomandări:
aplicarea, în procesul de fundamentare, a indicatorilor privind finanțarea investițiilor și a metodologiei stabilite pentru elaborarea „proiectului programului de investiții”, precum și dimensionarea indicatorilor în concordanță cu solicitările unităților publice subordonate, astfel încât să se asigure o mai bună utilizare a resurselor, pentru a se evita înregistrarea de credite neconsumate și disponibilități proprii nealocate;

analiza costurilor generate de împrumuturile accesate de la instituțiile internaționale, urmărind, totodată, utilizarea eficientă a resurselor proprii, precum și a celor asigurate din resursele bugetului de stat;

asigurarea finanțării corespunzătoare a obiectivelor de investiții aprobate și dispunerea de măsuri prin care să se asigure sprijin de specialitate unităților sanitare și implicarea susținută a MS în activitatea desfășurată de către unitățile sanitare, cu accent pe realizarea și punerea în exploatare, în termen optim, a obiectivelor de investiții;

instituirea unei raportări periodice din partea unităților beneficiare de finanțări pentru achiziția de aparatură medicală, prin care să comunice către MS date referitoare la instalarea/punerea în exploatare a echipamentelor medicale achiziționate și a unei evidențe reale a solicitărilor de finanțări pentru investiții ale unităților sanitare, în care să fie înregistrate și motivațiile neadmiterii la finanțare și care să constituie sursa de informații necesară MS în vederea selectării pe criterii obiective a unităților beneficiare de fonduri și a prioritizării investițiilor;

repartizarea fondurilor pentru investiții prin alocarea de credite bugetare unităților sanitare conform prevederilor legale, și nu cu preponderență în a doua jumătate a anului;

instituirea unui sistem de indicatori fizici și de eficiență, prin care să se urmărească modul în care se realizează dezvoltarea infrastructurii sistemului de sănătate;

întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea accesării și utilizării eficiente a fondurilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Regional și a fondurilor alocate prin Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru dezvoltarea infrastructurii de sănătate