In fiecare zi sunt informat de catre cei cu care stau de vorba ca managerii, in general, si cei romani, in special, sunt prosti, nu au viziune, nu au strategie, iau decizii impulsive, de moment, pe care le schimba radical peste cateva zile sau peste cateva saptamani, ca firmele in cauza ar putea sa mearga mult, mult mai bine fara acei manageri, nici nu va imaginati cat de bine. Si acestea sunt si motivele pentru care marea, marea majoritate a celor care ajung la mine vor sa-si schimbe jobul.
Sunt si eu un manager, chiar daca unul mic-mic, cu o firma cu cativa angajati. Si mai sunt si roman, pe deasupra, si chiar foarte, foarte roman. Si, desigur, sunt si eu prost, nu am viziune, nu am strategie. Angajatii au observat asta imediat si nu scapa niciun moment sa mi-o arate: “Pai acum doua saptamani ati spus altceva!”, si afiseaza o uimire teatrala, ca sa fie siguri ca nu am scapat mesajul, dupa care schimba niste zambete subtile si complice cu ceilalti colegi, care clatina din cap aprobator si compatimitor.
Eu sunt un manager ordonat, foarte organizat. Notez, ca sa nu uit, tot ce trebuie sa fac, unde, cand, de cand pana cand, cu detalii. Problema e ca, adesea, uit sa notez… Cateodata imi aduc aminte prea tarziu, si-i iau la rost pe angajati: “A trecut termenul, de ce nu s-a facut asta?” “Pai eu v-am zis!” “Da, dar am uitat…” “?!?” “De ce nu mi-ai adus aminte?” “Pai nu mi-ati spus sa va aduc aminte a doua oara!” “Dar nu ai vazut ca am uitat, si ca a trecut termenul?” “Ba da, am vazut, sigur…”, si iar isi pun pe fata o surpriza teatrala, ca sa fie siguri ca nu am scapat mesajul, dupa care schimba niste zambete subtile si complice cu ceilalti colegi, care clatina din cap aprobator si compatimitor: “Ia uite, manageru lui peste, saracu Butunoiu s-a ramolit de tot, pana sa ajunga la calculator uita ce a vorbit cu cateva minute mai inainte…”.
Totusi, am si un angajat mai ciudat, care nu se mira deloc cand ii spun ca trebuie sa facem pe dos de acum inainte ceea ce zisezeram ca o sa facem cu o saptamana in urma. Sau se mira, poate, dar nu citesti nimic pe chipul lui, dar chiar nimic, oricat de atent te-ai uita. Si, cand am ceva de facut, ma mai trezesc cu cate un e-mail de la el, a doua zi: “V-ati pus in agenda ca trebuie sa mergeti vineri acolo?” “Da, multumesc!” Iar joi, surpriza! “Sa nu uitati ca maine trebuie sa va duceti acolo!”, chiar daca ii spusesem ca am notat in agenda. Ciudat, foarte ciudat omul acesta…
Integral pe www.georgebutunoiu.ro
GEORGE BUTUNOIU este unul dintre cei mai importanți experți în recrutare din România
