Pentru a îndeplini una dintre atribuțiilor sale de bază referitoare la colectarea, stocarea, procesarea și analiza datelor și informațiilor cu caracter personal și statistic în domeniul său de competență, Agenția Națională Antidrog (ANA) a organizat și dezvoltat un sistem național de colectare a datelor referitoare la urgențele medicale ca urmare a consumului de droguri.
În dorința de a îmbunătăți nivelul de raportare și de colectare a datelor privind consumatorii de droguri care apelează la serviciile de urgență ale spitalelor din Municipiul București, Agenția Națională Antidrog a organizat, vineri, 9 martie a.c., un atelier de lucru la care au participat: directorul Agenției Naționale Antidrog, Sorin Oprea, reprezentanții Observatorului Român de Droguri și Toxicomanie, șefii Centrelor Regionale de Evaluare, Prevenire și Consiliere Antidrog din București, coordonatorii Centrelor de Evaluare, Prevenire și Consiliere Antidrog de la nivelul sectoarelor Municipiului București și responsabilii desemnați cu colectarea datelor pentru indicatorul ‘Urgențe medicale ca urmare a consumului de droguri’.
La începutul reuniunii, directorul ANA a subliniat importanța datelor rezultate din monitorizarea de rutină în evaluarea unui fenomen social, cu atât mai mult în ceea ce privește problematica drogurilor, care prezintă particularități suplimentare prin caracterul său ascuns. Amintind că există și alți indicatori de apreciere a fenomenului drogurilor, care sunt monitorizați la nivelul Agenției Naționale Antidrog — Admiterea la tratament ca urmare a consumului de droguri, Boli infecțioase ca urmare a consumului de droguri, Decese asociate consumului de droguri, Programe de schimb de seringi — directorul ANA a invocat nevoia de completitudine și de veridicitate a datelor, astfel încât să se obțină o coerență între datele colectate prin monitorizarea tuturor indicatorilor de apreciere a fenomenului drogurilor.
Din dezbaterile purtate cu acest prilej, a reieșit necesitatea dezvoltării unei comunicări mai eficiente cu factorii responsabili desemnați la nivelul spitalelor de gestionarea datelor privind serviciile de urgență acordate consumatorilor de droguri, precum și a unei informări la nivelul conducerii spitalelor din Municipiul București și a altor autorități publice (Direcția de Sănătate Publică, Institutul de Sănătate Publică) privind metodologia de includere a cazurilor de urgență în sistemul de raportare, dar și asupra prevederilor legale privind respectarea confidențialității datelor consumatorului de droguri.
Potrivit prevederilor legale în vigoare (Hotărârea nr. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare), în situații de urgență, consumatorii de droguri pot beneficia de servicii de asistență specifică în unități de primire urgență sau în structuri similare acestora. Evidența centralizată a datelor privind consumatorii de droguri care au beneficiat de asistență medicală de urgență se face prin indicatorul ‘Urgențe medicale ca urmare a consumului de droguri’, cu respectarea confidențialității datelor pacientului, potrivit legii. Datele sunt analizate anual de Observatorul Român de Droguri și Toxicomanie și incluse în cadrul Raportului Național privind situația drogurilor și raportate către forurile internaționale de profil — Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanii, respectiv Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate.
*** Conform Raportului național privind situația drogurilor în România 2017, la nivel național, au fost înregistrate 3060 cazuri de urgențe medicale în care a fost semnalat consumul cel puțin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație).
Din totalul cazurilor în care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite, în 36% a fost menționat consumul de noi substanțe psihoactive — NSP (singular sau în combinație), în 15,8% dintre cazuri a fost consemnat consumul de canabis, iar în 8,2% s-a declarat consum de opiacee (heroină, metadonă sau opiacee generic). Totodată, în 2,6% dintre cazurile înregistrate s-a raportat consum de halucinogene, 2,1% consum de solvenți volatili, în 2,1% consum de stimulanți și în 1,3% consum de cocaină. De asemenea, în 8,7% dintre cazuri a fost consemnat generic consumul de droguri, fără a se menționa tipul substanței consumate. Consumul de medicamente a fost raportat în 23,2% din cazurile de urgență înregistrate.
Față de anii anteriori, se remarcă schimbări de tendință pentru cazuistica de urgență determinată de consumul de opiacee și se observă menținerea tendinței ascendente pentru cazuistica de urgență datorată consumului de NSP și canabis.
