În data de 8 februarie, ministrul Pintea anunța triumfătoare că „începând cu 1 martie 2018, salariile de bază ale medicilor și asistenților medicali, salariile brute, vor crește față de luna ianuarie cu salariile cuprinse între 70 și 173%. Astfel încât un medic primar din unități sanitare clinice are un salariu de bază net în decembrie 2017 de 3.939, în ianuarie 4.108 lei, iar în martie 9.106. Aceste salarii nete nu au cuprinse sporurile acordate pentru orele de gardă și pentru condiții. Acestea pot dubla salariul net”, mai spune Pintea. Doar că prin lege sporul de la buget este limitat la 30% din salariu, ceea ce în mod evident nu poate dubla salariul. În data de 2 martie Pintea a susținut senină că sindicatele ar fi agreat situația: „Dacă există vreun spital care doreşte să dea sporurile la maxim, sporurile din regulament, poate să o facă utilizând veniturile proprii. (…) Aceste venituri proprii pot fi folosite de spitale pentru a reîntregi aceste sporuri. Aici vom vedea adevărata valoare a managerilor. (…) Orice spital va dori să plătească la maxim – asta este propunerea noastră – poate să o facă din aceste venituri proprii. Dacă doreşti să câştigi mai mult decât îţi oferă statul român în acest moment, poţi să o faci. (…) Am propus acest lucru sindicatelor, au spus că se vor gândi. Mi-au spus că li se pare o soluţie decentă”, a spus Sorina Pintea la B1 TV.
Cum majoritatea managerilor din sănătate sunt numiți pe criterii politice, iată că sindicatele s-au gândit și declanșează greva generală:
„Suntem profund nemulțumiți de modul de dialogare cu factorii decidenţi și de impactul social generat de aplicarea discriminatorie a legii salarizării în sectorul sanitar, precum și de întârzierea elaborării unui regulament de acordare a sporurilor. Prin urmare, trecem la strângerea semnăturilor pentru îndeplinirea condițiilor de grevă. Vom parcurge etapele legale, vom avea o grevă de avertisment de două ore și la finalul acțiunii vom declanșa greva generală pe perioadă nedeterminată. Încă de la consultările pe legea salarizării, am făcut cunoscut faptul că menținerea pragului de 30% din bugetul pentru salarii nu este realistă, decât prin raportarea la sporul de condiții.Includerea sporului pentru asigurarea continuității și a indemnizației de hrană în cuantum de 30% pe ordonator principal de credite ne va menține ancorați în simulări utopice și ne va plasa pe o pistă falsă a dialogului social.” spune Ion Cotojman, preşedintele Federaţiei Sindicale Hipocrat.
Un alt aspect care i-a nemulţumit pe angajații din Sănătate este legat de taxarea indemnizaţiei de hrană cu procentul aferent contribuţiilor la asigurări sociale în unele unități sanitare, din cauza absenţei unor clarificări detaliate şi obiective din partea autorităților competente.
Revendicările Federaţiei Sindicale Hipocrat sunt:
Aplicarea grilei de salarizare pentru tot personalul încadrat în sistemul de sănătate
Aprobarea regulamentului de sporuri conform anexelor I-IX
Reevaluarea art. 25 din legea salărizarii unitare şi limitarea lui exclusiv la sporul de condiţii
Reevaluarea legii salarizării şi corectarea inechităţilor create între categorii profesionale, atât din interiorul sistemului de sănătate, cât şi în comparaţie cu alte categorii profesionale de bugetari
„Nu ne onorează nici modificarea ulterioară a legii salarizării, prin OUG 91/2017, care completează art.12 din lege cu următoarea formulare: “Începând cu anul 2023, salariile de bază (….) se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele I-VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.” De exemplu, conform coeficienţilor prevăzuți în legea actuală și, făcând o simplă operație aritmetică, avansăm teoria că un salariu minim brut pe țară pentru anul 2023, mai mic de 2.500 lei, nu implică nicio creştere salarială.Întrebare retorică: Cât să fie salariul minim în anul 2023, ca să putem anticipa o creştere şi cine garantează rata inflaţiei şi nivelul de trai, astfel încât să existe un raport echitabil?”, conchide Cotojman.
