Ministrul „Ceolofan” de la Educație explică de ce a tăiat banii Universității București: vrea cantitate, nu calitate

Cu ale lui celălanți, pamblică, furton, ceolofan și ghiuvetă, Valentin Popa pare parașutat de la coada vacii în fruntea ministerului, poziție din care explică de-a dreptul prostește de ce a tăiat fondurile Universității București după ce rectorul și președintele Senatului l-au umilit printr-o scrisoare despre triumful mediocrității și al găștilor politice pe care o puteți citi AICI.

După ce a prezentat publicului o scrisoare de susținere a sa pentru poziția de ministru a rectorilor din țară, Popa i-a răsplătit cu bani de la buget. Pe cei care nu au semnat scrisoarea i-a pedepsit tăindu-le banii. Iată însă ce explicații penibile dă „Ceolofoan”:

„Spre exemplu, Universitatea din București, în anul universitar 2017 — 2018, are un portofoliu de 106 programe de studii universitare de licență, din care însă 80 de programe au un număr de studenți bugetați cuprins în intervalul 20 — 40 studenți bugetați/an de studiu, 65 programe de studii au un număr de studenți mai mic de 20 studenți bugetați/an de studiu și 36 de programe cu mai puțin de 10 studenți bugetați/an de studiu, în condițiile în care sustenabilitatea financiară impune un minim de 40 de studenți/an de studiu.

Cu privire la programele de studii universitare de master, cifrele sunt chiar mai îngrijorătoare: în anul universitar 2017 — 2018, Universitatea din București are un portofoliu de 190 programe de studii universitare de master, din care însă 44 de programe au un număr de studenți bugetați cuprins în intervalul 20 — 25 studenți bugetați/an de studiu, 144 programe de studii au un număr de studenți mai mic de 20 studenți bugetați/an de studiu și 86 de programe cu mai puțin de 10 studenți bugetați/an de studiu, în condițiile în care sustenabilitatea financiară impune un minim de 25 de studenți/an de studiu. (n.r. de asta Universitatea București e în topurile internaționale și  Suceava nu și nici nu va fi!)

Cu privire la locurile/granturile finanțate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, din datele publice ale Universității din București reiese că din cei 1.551 doctoranzi înmatriculați în perioada 2010-2013, doar 726 (46,81%) au obținut până la această dată titlul de doctor. Pentru restul,Universitatea din București a primit doar finanțarea în valoare de 20.366.233 lei, aferentă intervalului 2010-2013.

Este adevărat că pentru doctoranzii înmatriculați în anul 2013, mai există probabilitatea ca aceștia să susțină teza de doctorat în urma prelungirilor și perioadelor de grație acordate de legislația în vigoare, în timp ce studenții înmatriculați în anul I de studii în anul 2010 au depășit deja termenul maxim de 7 ani și au o rată de succes de doar 61% . (n.r. așa e și în străinătate la universitățile de prestigiu dar agramatul de ministru nu le va trece niciodată pragul!)

Cu siguranță, aceste rezultate nesatisfăcătoare pot fi puse pe seama exigenței conducătorilor de doctorat din această instituție de învățământ superior de prestigiu, dar considerăm că ar fi fost oportun ca această exigență sporită să fie aplicată încă de la momentul susținerii examenului de admitere la studiile universitare de doctorat.(n.r. ministrul Educației cu siguranță n-a avut profesori exigenți de-a lungul vieții de vreme ce vorbește ca un cioban și are doctorat!)

Altfel, din analiza datelor publice ale Universității din București pare mai degrabă că la examenul de admitere poate fi declarat admis oricine, doar cu scopul ca universitatea sa încaseze finanțarea corespunzătoare.

În contextul celor prezentate anterior pentru ciclurile de studii de licență și masterat, deducem că în cadrul Universității din București sunt dezvoltate mai degrabă programe pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerințelor pieței muncii cu privire la absolvenți.(n.r. spre deosebire de universități ca cea din Arad, Suceava, Târgoviște, Tg. Jiu orașe universitare cu „tradiție”)

Concluzia pare sa fie întărită și de raportul dintre numărul de cadre didactice titulare și numărul de norme, raport care este mult sub 0.7 (0,49), limita minimă impusă de ARACIS pentru a acredita programele de studiu ale unei universități.

Surprinzător, însă, deși acest raport este de ani buni mult sub limită, ARACIS a acordat acestei instituții de învățământ superior, la cea mai recentă evaluare instituțională, calificativul ‘Grad de încredere ridicat’.(n.r. ARACIS i-a acordat grad de încredere ridicat pentru că e în topurile internaționale spre deosebire de alte facultăți de mâna a doua, penibilule!)

Considerăm că, așa cum prevede și Legea Educației Naționale nr. 1/2011, aplicarea regulilor trebuie să se facă unitar și în mod egal, fără discriminări între universități. (n.r. atunci de ce n-ai crescut locurile la toate universitățile?)

În plus, se remarcă faptul că, în perioada 2014-2016, Universitatea din București a ajuns să primească pentru studiile universitare de doctorat finanțări-record de până la 23% din întreaga finanțare a universității, datorită numărului mare de locuri bugetate atribuite, în condițiile în care media națională era de 12-13%.

Un alt element ce trebuie remarcat este legat de numărul relativ scăzut al studenților cu taxă din cadrul acestei universități, ceea ce conduce la o diminuare a locurilor bugetate în anii superiori ca urmare a abandonului școlar, rezultând o irosire de către universitate a locurilor alocate inițial pentru admitere.

În concluzie, repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licență, master și doctorat, finanțate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 — 2019, nu s-a făcut pe criterii politice, Ministerul Educației Naționale urmărind doar susținerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României.” Bravo, agramatule, ne-ai convins: vrei cantitate, nu calitate așa cum era pe vremuri la CAP, atâtea tone la hectar și punct.