În ultimele două zile, cu o obrăznicie ieșită din comun, Maria Nistor, o neavenită parașutată de nicăieri în fruntea Editurii Didactice și Pedagogice pe criterii neprofesionale, i-a atacat pe pagina oficială de Facebook a Editurii pe profesorii care au îndrăznit să descoperit greșeli în manuale. După ce anul trecut o lua gura pe dinainte recunoscând prostește că la firma pe care o conducea făcea evaziune fiscală, vezi AICI, acum, în loc să-și ceară milioane de scuze părinților și copiilor din cauza incompetenței pe care o păstorește, acuzând profesorii că fabrică greșeli pentru că de fapt greșelile nu există. Editura care înainte era mândria țării a ajuns pe mâna unor neisprăviți care nu sunt în stare nici măcar să corecteze darămite să creeze. Dacă apăreau greșelile doar într-un manual, puteai să spui că e o scăpare dar în fiecare zi, pe măsură ce manualele ajung la profesori aceștia expun nenumărate greșeli, observate doar dintr-o privire. Evaluatorii care verifică manualele, nu le observă sau sunt atât de multe că se plictisesc și ei să le mai corecteze?
Și așa cum vă spuneam, Maria Nistor, cu o agresivitate penibilă, încearcă să se contrazică cu profesorii pe pagina de Facebook, și copiindu-l pe inventatorul ei Liviu Pop, îi acuză că fac parte din imaginara mafie a manualelor, totul plecând de la o postare a Constanței E.N. care observa faptul că în mod greșit, o „propoziție completă scrisă între paranteze, adică cea care începe cu o majusculă și se termină cu un semn de punctuație finală, nu apare decât după un alt semn de punctuație finală (un punct, un punct abreviativ, un semn al întrebării, un semn al exclamării sau puncte de suspensie). Punctul abreviativ nu este un semn de punctuație propriu-zis, dar are funcția de a absorbi punctul final și punctele de suspensie atunci când se află la sfârșit de frază. Oamenii ăștia, că nu le pot spune profesori, introduc astfel de propoziții într-o frază și continuă apoi fraza cu literă mică. Mă întreb cum ar explica acești „profesori” unor elevi, de orice clasă, faptul că au scris cu literă mică după punct sau că au folosit niște majuscule de poziție în mijlocul acelei fraze, chit că acestea se află în interiorul unor paranteze. Pe lângă faptul că parantezele nu aveau ce căuta acolo.”, comentează Constanța E.N.
Fără să observe că în Gramatica Limbii Române editat de Academia Română, frazele dintre paranteze sunt scrise cu literă mare dar sunt „evidențiate cu atribut italic, adică se situează în afara sintaxei frazelor în care sunt încastrate”, Maria Nistor dă și luptă cu comentatorii să-i convingă că manualul respectiv este impecabil. Când nu mai are ce să spună, îi amenință cu avocatul. Însă Elena P, frunzărește și ea manualul și o anunță pe directoarea editurii că : „Manualul cu patru autori are greşeli de ortografie la subtitlurile activităţilor, unde apar cuvintele: pre-ascultare (p.11, 26, 36, 58, 80, 104,132, 156, 180, 104), pre-producere (11, 39, 61, 82, 106, 134, 182), pre-lectură (16, 21, 28, 42, 48, 63, 84, 90, 116, 136, 161, 167,184, ), post-lectură (19, 25, 29, 44, 50, 67, 89, 119, 139, 148,163, 169,186, ), pre-redactare (26, 52, 74, 75, 98, 120, 148, 150,170, 188,), post-producere (41, 62, 83, 93, 107, 135, 151, 159,183), post-ascultare (60, 81, 105, 133, 157,181), post-redactare (98, 121, 122, 149, 171,189).
Toate aceste cuvinte se scriu fără cratimă, iar scuza că apar greşit scrise şi în programă nu poate fi folosită. Autorii, redactorii, evaluatorii trebuie să verifice norma ortografică, stabilită clar prim DOOM2 la scrierea cuvintelor derivate şi compuse (p. LXII – LXIX). În DEX, „pre-” şi „post-” sunt considerate elemente de compunere, marcându-se prin cratimă scrierea într-o singură unitate grafică a tuturor cuvintelor formate cu aceste componente, indiferent dacă sunt considerate prefixe din cauza originii, aşa cum se întâmplă în lucrarea Limba română contemporană, editată de Universitatea Bucureşti, sau dacă sunt considerate prefixoide, cum apreciază alţi lingvişti. Scrierea cu cratimă este acceptată doar în cazul unor expresii latineşti: post-mortem, post-scriptum etc.
Greşelile apărute pe multe pagini îi pot determina pe elevi să scrie şi ei greşit. Dacă scuzăm autorii de manuale, redactorii, evaluatorii, editorii, de ce îi depunctăm pe elevi la examene pentru ortografie? Propun să le dăm voie să apeleze după examen la o erată.
Absolut uluitor şi exemplul de la pagina 172 pentru complementul circumstanţial de loc: „Fetiţa s-a îndreptat către sine”. Este o lipsă de logică, fiindcă fetiţa nu are cum să se îndrepte, adică să meargă, spre sine. Are cumva tulburări de comportament? Poate autoarele s-or fi gândit la şine? În această situaţie, ar fi vorba însă de un substantiv, nu de un pronume reflexiv, care oricum nu poate îndeplini această funcţie sintactică. Dacă ar fi vorba de sine ca interioritate umană, cuvântul ar fi tot de un substantiv obţinut prin conversiune.”.
În această seară însă, printr-un comunicat, Ministerul Educației transmite că a solicitat clarificări din partea Editurii Didactice și Pedagogice, după ce în manualul de matematică pentru clasa I a apărut că 12 este mai mare decât 16 și „din informațiile primite până în prezent rezultă că în acest manuscris au fost corectate mai multe greșeli, această eroare fiind remediată inițial de către redactor, însă în amplul proces de inserare a corecturilor în manual de către tehnoredactor, aceasta se pare că a fost omisă. Atât în manuscrisele aferente clasei I, cât și în cele pentru clasa a II-a au fost sesizate și corectate numeroase erori. Specificăm că varianta electronică a manualului de Matematică și Explorarea Mediului – clasa I a fost deja corectată și postată pe platforma manuale.edu.ro. În acest context, amintim că se efectuează cercetări privind erorile din manualele școlare elaborate/tipărite pentru anul școlar 2018-2019, concluziile comisiei constituite în acest sens urmând a fi comunicate după încheierea procedurii de control și dublate de luarea măsurilor ce se impun,” se arată în comunicatul transmis de Ministerul Educației.
Cu siguranță printre măsurile care se impun sunt demiterea incompetentei ce ocupă funcția de director general și imputarea banilor pentru manualele neconforme tuturor celor care au semnat de bun de tipar.
