Scăderea demografică, risc la securitatea națională

Semnalul Băncii Naționale a României privind vulnerabilitatea țării în contextul scăderii demografice accentuate necesită mare atenție, consideră vicepreședintele Camerei Deputaților, Marilen Pirtea, Coordonator al Comisiei de Educație din PNL și rector al Universității de Vest din Timișoara. „Hemoragia forței de muncă duce România pe primul loc în Europa într-o ierarhie a riscurilor sociale”, subliniază liberalul.

Studiul BNR citat de deputatul liberal arată că 20% dintre românii cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani se află într-un alt stat din Uniunea Europeană, iar aceste categorii de vârstă au un impact direct asupra pieței muncii din țară, caracterizată de o acută lipsă de personal. Media europeană se află la 3,8% din populație emigrată, în ierarhia țărilor cele mai afectate de emigrație, după România, aflându-se și Lituania, Croația, Portugalia, Letonia și Bulgaria (cu ponderi cuprinse între 10 și 15 %, potrivit BNR).

Depopularea și ruperea echilibrului social, ca fenomene critice ale României de azi, nu sunt explicate în totalitate doar prin masivele ieșiri ale cetățenilor prin emigrare, ci și prin sporul natural negativ, prin balanța negativă a populației rezidente, spune Marilen Pirtea: „Împreună, emigrarea, alături de sporul natural negativ al populației, conduc la acest efect de <<uzură>> a țesăturii sociale. Societatea este în gravă suferință când grupuri socio-profesionale întregi se văd diminuate până la limita cea mai de jos, așa cum se întâmplă în cazul anumitor categorii de medici specialiști, sau în sectoare industriale cu tradiție, aflate astăzi pe cale de dispariție din cauza hemoragiei de profesioniști”.

Aceste efecte sunt vizibile mai ales în rural, dar și în urbanul mic din România, spune liberalul. Acesta subliniază faptul că în fiecare județ sunt exemple de mici orașe a căror populație se află în scădere accentuată, chiar până la 15-20% în ultimii ani, în anumite situații. „Mai mult, în zonele rurale deficitul demografic pe segmentele tinere este accentuat, numărul de persoane vârstnice raportat la cel de persoane în vârstă de muncă fiind chiar de 2,5 ori mai mare decât în zonele urbane”, atenționează vicepreședintele Camerei Deputaților.

Un studiu recent asupra migrației indică faptul că principalul segment de vârstă caracteristic celor care migrează a urcat de la 21-24 de ani la 25-29 de ani. Acest studiu (prezentat la Bruxelles de cercetători români, în acest an, sub titlul „Romanian migration fields on the move”) arată că tinerii români care manifestă o intenție certă de a pleca în Europa în următorul an sunt în proporție de 23%, iar aproape jumătate din tineri (47%) au de gând să plece în următorii cinci ani.

„Gravitatea situației este accentuată de faptul că actualii guvernanți acordă crizei demografice prea puțină atenție sau chiar deloc. După ce dezastrul guvernării PSD-ALDE se va încheia, vom avea o obligație stringentă, vom avea nevoie de o strategie de intervenție instituțională care să ducă la reechilibrarea acestui deficit și să vizeze stoparea declinului social, care acum pare de neoprit”, conchide vicepreședintele Camerei Deputaților, Marilen Pirtea.