Din motivarea ÎCCJ prin care Tăriceanu a fost achitat rezultă că acesta a mințit la DNA ca să nu se autoincrimineze ca membru al unui grup infracțional

În 2016, DNA îl trimitea pe Călin Popescu Tăriceanu în fața judecătorilor ÎCCJ pentru mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 15 aprilie 2016, în cadrul actelor de cercetare efectuate pentru lămurirea cauzei referitoare la retrocedarea presupus nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton, în depoziția luată sub jurământ, a făcut declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea / îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată, mediatizat sub numele de Ferma Băneasa.

„Astfel, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a menționat în mod nereal că nu a avut cunoștință despre:
– retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafețe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) și Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului),
– implicarea inculpaților Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi și a altor persoane în procedurile de retrocedare,
– actele de vânzare–cumpărare vizând aceste bunuri.

De asemenea, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a mai făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu relația avută cu inculpații Tal Silberstein, Andronic Dan Cătălin și Truică Remus, în contextul menționat mai sus, întâlnirile și discuțiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacționarea imobilelor menționate mai sus și modalitatea de dobândire și valorificare a bunurilor revendicate.

În același context, inculpatul a mai precizat, că nu a avut o relație apropiată cu inculpatul Marcovici Marius, ascunzând totodată că are cunoștință de relația acestuia din urmă cu inculpatul Tal Silberstein.

Totodată, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a afirmat în mod nereal că nu l-a prezentat/introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România.”, explica DNA în 2016.

Judecătorii Constantin Epure, Stefan Pistol si Geanina Arghir l-au achitat în unanimitate pe Tăriceanu potrivit articolului prin care „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevazută de lege”.

Judecătorii explică :”Daca inculpatul ar fi avut, intr-adevar, o relatie cu membrii grupului calificat de procuror ca fiind infractional si ar fi cunoscut activitatea acestora, intermediind intalniri cu alti politicieni aflati in conducerea statului dupa incetarea mandatului sau, politicieni cu care membrii grupului ar fi dorit sa intre in contact in vederea realizarii scopului pentru care s-ar fi constituit grupul, iar inculpatul ar fi cunoscut scopul acestui grup (asa cum rezulta din partea expozitiva a rechizitoriului), este evident faptul ca, daca ar fi facut declaratii de recunoastere, inculpatul Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton s-ar fi autoincriminat. Prin urmare, Parchetul avea suficiente date si isi formase o convingere din care putea si trebuia sa-si dea seama ca Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, fiind chemat a da declaratie in calitate de martor in dosarul nr.259/P/2015, putea fi pus in situatia de a se autoincrimina. Astfel, fiind obligat sa declare adevarul in calitate de martor, daca ar fi confirmat ca stie despre ceea ce a declarat mincinos in opinia Parchetului, declaratia sa l-ar fi expus unor sanctiuni penale”, arată Înalta Curte în motivare.

Deși Tăriceanu a cerut achitarea pe motiv că fapta nu există, judecătorii au concluzionat că nu se poate susține inexistența unui act din partea inculpatului Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton”.