Spitalele aflate în subordinea Primăriei Capitalei s-au transformat în veritabile feude medicale unde sume enorme de banii sunt cheltuite în mod netransparent şi fără rezultate concrete pentru bucureşteni. Despre această problemă s-a discutat la cea de-a opta Dezbatere USR Bucureşti din acest an. În cadrul evenimentului „Bucureşti: spitalele la control”, au analizat situaţia şi au propus soluţii mai mulţi specialişti în domeniu, reprezentanţi ai organizaţiilor ne-guvernamentale, parlamentari şi consilieri municipali USR.
La dezbatere au participat, printre alţii, Oana Gheorghiu (fondator al Asociaţiei „Dăruieşte viaţă”), Adrian Wiener (medic şi senator USR, Comisia pentru sănătate publică), Cristian Sas (fondator Colegiul Pacienţilor), Ana Ciceală (consilier municipal USR, Comisia de sănătate), Roxana Wring (preşedinte USR Bucureşti şi consilier municipal).
„Sistemul medical a fost prea mult politizat în toată România şi mai ales în Bucureşti. Spitalele care funcţionează în subordinea ASSMB sunt prizoniere ale unui sistem clientelar cu ramificaţii extrem de puternice în multe zone din administraţia locală şi centrală. Pentru a scoate spitalele din mâinile acestui sistem trebuie să aducem transparenţă şi profesionalism. Doar aşa putem avea convingerea că banii investiţi în spitale sunt în folosul pacienţilor şi nu în folosul unor grupări politice”, a declarat Roxana Wring, preşedinte USR Bucureşti.
Printre soluţiile propuse în cadrul dezbaterii se numără:
1. Integrarea celor 19 spitale ale Primăriei într-o adevărată reţea de spitale: demararea imediată a proiectului de integrare, care va creşte calitatea serviciilor medicale printr-o singură gestiune, funcţională şi economică. Astăzi, spitalele din subordinea ASSMB funcţionează ca 19 entităţi insulare fără nicio viziune de dezvoltare unitară. Integrarea presupune ca prim pas evaluarea performanţei serviciilor medicale, necesarului de specialităţi medicale, a costurilor şi a necesarului de investiţii, dar şi recrutarea independentă a unui manager pentru reţeaua de spitale. Al doilea pas este standardizarea proceselor interne de management şi stabilirea unui set de indicatori de calitate şi de performanţă care să fie aplicaţi unitar, raportaţi periodic şi pe baza cărora managementul să poată propune o strategie de dezvoltare, să poată lua decizii de extindere, investiţii în echipamente şi infrastructură, recrutare de personal medical, centralizarea anumitor achiziţii etc. Strategia de dezvoltare trebuie corelată cu Strategia Naţională de Sănătate şi cu Planurile Regionale de Servicii de Sănătate, deja adoptate.
2. Transparentizarea activităţii celor 19 spitale ale primăriei. Corupţia urăşte transparenţa. Un management necorupt, unitar şi integrat trebuie să plece de la date precise: care sunt problemele reale ale pacienţilor şi personalului medical, care sunt problemele de raportare a infecţiilor rezistente, câţi pacienţi pe diferite diagnostice avem anual, care este evoluţia indicatorilor medicali, care sunt costurile de tratament, care sunt zonele de ineficienţă economică, contractele care căpuşează performanţele spitalului etc. Va trebui să avem vizibilitate totală pe rapoartele corpurilor de control ale Ministerului Sănătăţii, pe recomandările ANMCS, pe rapoartele DSP Bucureşti, pe contractele încheiate de spitale cu terţi, contractele de management ale managerilor de spitale şi rapoartele lor de evaluare anuală pe indicatori de perfomanţă, pe minutele Consiliilor de administraţie, ale Comisiilor de etică şi asupra recrutării de management efectuate de administraţia spitalelor.
3. Focus pe pacient. Bucureştenii care sunt nevoiţi să meargă la spital trebuie să aibă la dispoziţie câteva instrumente moderne de acces şi tratament: un site integrat al reţelei de spitale metropolitane cu date despre program, proceduri, specialităţi etc, un singur număr de telefon care să ghideze în primă fază pacientul la medicul/spitalul adecvat, iar apoi un sistem electronic de monitorizare, evaluare medicală, alternative de tratament şi ghidaj birocratic accesibil acestuia şi explicat de către personalul medical. De asemenea, creşterea abilităţilor de comunicare cu pacientul ale personalului medical trebuie să fie o prioritate cu indicatori de realizare asumaţi. Propunem înfiinţarea unei linii verzi şi platforme online pentru sesizările pacienţilor.
4. Raportarea reală a infecţiilor nosocomiale. Din proiectele de management cu care s-au câştigat concursurile de management de spital în 2018 reiese că rata de infecţii nosocomiale la spitalele primăriei este de 0,36 %. În Uniunea Europeană rata este de 6%. Soluţia pentru raportarea corectă este aceea ca personalul medical responsabil cu raportarea şi managerul de spital să fie motivaţi să raporteze corect. USR va propune un proiect de lege care să modifice contractul de management la nivel naţional în sensul stimulării managerilor să raporteze corect. Pentru Bucureşti, propunem motivarea managementului pentru o raportare corectă prin creşterea alocărilor bugetare de investiţii către spitalele unde infecţiile nosocomiale sunt o problemă majoră şi crearea unei echipe medicale independente responsabile cu colectarea de probe si de date epidemiologice şi raportarea periodică pe site a ratei infecţiilor nosocomiale.
5. Investiţii în infrastructura medicală. Modernizarea, igienizarea urgentă, securizarea la incendii, consolidarea imediată a spitalelor primăriei urmată de investiţia continuă în infrastructura şi securitatea clădirilor. Propunem urgentarea şi finalizarea proiectelor de corpuri noi de spitale şi ambulatorii (Gomoiu, Obregia, Victor Babes, Filantropia, Burghele, Foisor), consolidarea şi modernizarea pavilioanelor şi a secţiilor (Victor Babeş, Ion Stoia, Cantacuzino, Colentina) dar şi modernizarea ambulatoriilor (Sfântul Ştefan, Colentina, Foişor). O parte din aceste investiţii sunt asumate şi de Primăria Capitalei însă, din păcate, ritmul în care merg lucrările arată că nu sunt o prioritate pentru Gabriela Firea.
6. Profesionalizarea managementului şi recrutarea eficientă de personal medical. Deficitul de personal medical variază în spitalele bucureştene între 10 şi 40% din organigramele aprobate. Unele spitale se descurcă mai bine ca altele să recruteze şi să păstreze medicii şi personalul medical. Toţi managerii de spitale ale primăriei spun că prima lor ameninţare în spital este exodul medicilor şi personalului medical. Trebuie să avem un program unic de recrutare în reţeaua de spitale a primăriei, gestionat de administraţia spitalelor, desfăşurat de-a lungul unui an şi la finalul căruia să avem completate organigramele până la minim 95%. Pentru recrutarea managementului propunem comisii imparţiale şi profesioniste (versus comisii de „somităţi” în care managerii se susţin reciproc pe posturi). Propunem de asemenea implementarea unui program anual de training cu experţi din cadrul UE de training on the job pentru managerii de spital, reprodus apoi la nivel de directori medicali şi şefi de secţii. Predictibilitatea şi securitatea jobului într-o reţea de spitale cu un management integru şi profesionist şi care dispune de resurse de finanţare de la primărie, o strategie aprobată pe termen lung corelată cu investiţiile majore de modernizare şi reînnoire pe infrastructura existentă vor contribui la asigurarea unei resurse umane continue şi suficient de bine pregătită pentru spitalele din Bucureşti.
7. Investiţii de consolidare şi modernizare urgentă a policlinicilor primăriei în care activează medicii de familie. Medicii de familie trebuie să fie primul punct pentru prevenţie, dar şi de intervenţie şi acces al pacienţilor în sistemul medical bucureştean. Trebuie ca primăria să demareze urgent expertizarea pentru risc seismic şi securitate la incendiu şi necesarul de igienizare/dotare a policlinicilor primăriei în care lucrează medicii de familie. Al doilea pas este alocarea bugetară urmare a nevoilor identificate şi consolidarea de urgenţă a policlinicilor primăriei (de exemplu, Policlinica Titan).
8. Implementarea proiectului USR de signalistică în spitale. E nevoie de o signalistică exterioară clară şi uşor de înţeles pentru pacienţi şi vizitatori în perimetrul exterior al spitalului. Trebuie implementată o signalistică interioară clară printr-un sistem profesionist de direcţionare a pacienţilor şi vizitatorilor în perimetrul spitalului. Administraţia spitalelor poate gestiona un software intern de evidenţă a pacienţilor şi vizitatorilor fiecărui spital, prin intermediul căruia se vor centraliza persoanele care intra zilnic în spitale.
9. Auditarea medicală, de management şi funcţională a spitalelor. Trebuie să existe un contract unic de auditare anuală şi independentă de către un expert specializat în auditare spitalicească, recrutat internaţional, pentru spitalele primăriei. Rezultatele trebuie să fie în mod transparent făcute publice, anual pe site-ul primăriei iar şi recomandările acesteia să fie adoptate şi implementate în mod obligatoriu de către administraţia spitalelor.
10. Recrutare de personal medical pentru cabinetele de medicină şcolară. Deşi a început dotarea de către primărie a cabinetelor de medicină şcolară, deficitul de medici şi de personal în genere face ca unele dintre noile cabinete să fie inoperaţionale. Trebuie implementat un program de recrutare şi permanentizare eficient, larg mediatizat şi care să asigure mai apoi continuitatea în cabinete a medicilor angajaţi.
Măsurile prezentate mai sus reprezintă un punct de plecare pe care USR Bucureşti îl propune spre dezbatere experţilor din domeniu şi publicului larg. Opiniile, ideile şi propunerile din partea bucureştenilor sunt binevenite şi pot fi trimise pe adresa de email [email protected].
„Bucureşti: spitalele la control” a fost al optulea eveniment din seria de dezbateri iniţiate de USR Bucureşti pentru a identifica, alături de public şi de specialişti, soluţii realiste la problemele Capitalei.
