Două luni a durat fudulia lui Darius Vâlcov care declara că ordonanta 114, supranumita Ordonanta Teodorovici, nu va fi abrogata si nici macar modificata, aceasta reprezentând o „corectie” pentru banci si firmele „care se lacomesc”, susținea în ianuarie Valcov. La presiune băncilor și a multinaționalelor, ordonanța a fost semnificativ modificată. În filmare îi puteți vedea pe cei doi oficiali români, mândri și siguri pe ei, în ziua adoptării ordonanței 114 atât de „așteptată de români”.
Alex Milcev, Partener, Liderul departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România a analizat modificările aduse Ordonanței de Urgență 114/2018.
„Finalul anului 2018 a venit cu o serie de schimbări legislative majore pentru unele dintre cele mai importante domenii de activitate, printre care sectorul bancar, energetic, al telecomunicațiilor, al construcțiilor, dar și al fondurilor de pensii administrate privat. Este vorba despre deja bine-cunoscuta Ordonanță de Urgență 114/2018, care a introdus, printre altele, noua taxă anunțată inițial drept “taxa pe lăcomie”. În urma avertizărilor nenumărate ale mediului de afaceri privind impactul negativ major al măsurilor prevăzute de aceasta, Guvernul a reconsiderat prevederile incluse și a adus în dezbatere un proiect de modificare a acestei Ordonanțe de Urgență, care vine să răspundă unora dintre îngrijorările exprimate de către mediul de afaceri. Noua Ordonanță de Urgență a fost aprobată în ședința de Guvern de vineri, 29 martie 2019, și publicată în Monitorul Oficial și aduce, printre altele, următoarele modificări Ordonanței de Urgență 114/2018.”, explică Milcev.
„Cele mai radicale schimbări se referă la taxa pe activele financiare ale instituțiilor de credit, care a fost regândită aproape complet, fiind modificate următoarele:
- Taxa se datorează semestrial (și nu trimestrial, după cum prevede OUG în vigoare), primul termen de plată fiind 25 august 2019;
- Cota de impozitare, care putea fi de până la 2%/an conform OUG în vigoare nu va putea fi, conform noilor prevederi, mai mare de 0.4%/an, respectiv 0.2% pe an, în funcție de cota de piață a instituției de credit respective;
- Cota de impozitare se poate reduce semnificativ în mai multe cazuri, cum ar fi creșterea volumului creditării, scăderea marjei de dobândă, nivelul marjei de dobândă raportat la marja de referință (4% pentru 2019) putând ajunge chiar la 0 în anumite situații;
- Taxa pe activele financiare nu se datorează de către instituțiile de credit care înregistrează pierderi, iar, pentru celelalte, cuantumul acesteia este limitată la nivelul profitului contabil obținut;
- Pentru anumite categorii de active financiare nu se datorează taxa, cum ar fi numerarul, credite acordate către și titluri emise de către administrațiile publice, precum și cele care constau în finanțarea celorlalte instituții de credit.
Astfel, în noua variantă, taxa este redusă semnificativ, având un impact mai puțin dramatic asupra sistemului bancar și, prin consecință, asupra costului finanțărilor în piață față de cât se anticipase inițial.
În ceea ce privește sectorul energetic, se vor aplica următoarele în urma adoptării noii OUG:
- rata de rentabilitate a capitalului investit pentru perioada de reglementare 2019 -2024 crește de la 5.66% la 6.9%, cu implicații așteptate în ceea privește creșterea tarifului de distribuție și implicit asupra prețului final pentru consumator;
- pentru clienții casnici, prețul pentru clientul final nu va mai fi definit de piață (cerere/ofertă), ci de către ANRE, furnizarea de energie electrică realizându-se în condiţii reglementate pentru perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022;
- contribuția anuală de 2% percepută de la titularii de licențe în domeniul energiei electrice și al gazelor naturale nu se aplică pentru titularii licențelor de exploatare comercială a capacitaților de producere a energiei electrice pe bază de cărbune, precum și a celor de producere a energiei electrice și termice în cogenerare, pentru care aceasta se stabilește anual prin Ordinul președintelui ANRE;
- producătorii, inclusiv filialele acestora și/sau afiliații aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României, au obligația să vândă cu prețul de 68 lei/MWh cantitățile de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă curentă către furnizori și clienți finali eligibili, în perioada 1 mai 2019 – 28 februarie 2022 (față de perioada 1 aprilie 2019 – 28 februarie 2022 prevăzută în OUG 114 și față de situația pieței libere de dinainte de intrarea în vigoare a OUG 114).
În cazul fondurilor de pensii administrate privat, s-a suspendat până la data de 31 mai 2019 aplicabilitatea prevederii privind capitalul social minim, care va trebui constituit până la data de 31 decembrie 2019. Pe perioada suspendării prevederii, capitalul social minim necesar este de 4 milioane euro.
În ceea ce privește sectorul telecomunicațiilor, penalitatea de 0,1%/zi de întârziere din cifra de afaceri din anul precedent se va percepe doar în cazul utilizării de frecvenţe radio fără licenţă, nu și pentru utilizarea acestora după expirarea perioadei de valabilitate (după cum se prevedea în OUG inițială). De asemenea, aplicarea amenzii de până la 10% din cifra de afaceri aplicabilă furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice care încheie contracte de instalare, întreţinere, înlocuire a reţelelor de comunicaţii electronice sau efectuează lucrări de acces pe proprietăţi, fără existenţa dreptului de acces sau în lipsa autorizaţiei de construire, a fost suspendată până la data de 1 septembrie 2019.
Pe de altă parte însă, nu au fost aduse modificări asupra prevederilor legate de domeniul construcțiilor introduse de OUG 114/2018, deși mediul de afaceri a subliniat că aplicarea facilităților privind impozitul pe venit și contribuțiilor sociale doar companiilor ce realizează cel puțin 80% din cifra de afaceri din aceste activități este limitativă.
Modificările aduse vin ca răspuns la avertizările și solicitările de consultare din partea mediului de afaceri și prevederile modificate duc astfel la un impact negativ mai redus pentru domeniile afectate.”, conchide Milcev.
