Mii de medici au părăsit România umiliți de condițiile de muncă și de birocrația stufoasă. Cei care au rămas nu sunt respectați de autorități, sunt jigniți de pacienți și de politicieni, medicii de familie riscă falimentul, iar doctorii care sunt obligaţi să facă gărzi în spitale peste normele europene se luptă să-şi obţină drepturile în instanţă, pentru că guvernanţii nu le recunosc vechimea în muncă şi nici nu le permit să iasă mai devreme cu 5 ani la pensie, la cerere, pentru a evita îmbolnăvirile sau chiar decesele survenite în urma gărzilor epuizante.
Într-o țară în care escrocii fac operații în spitale în baza unor diplome false vă prezentăm cazul medicului timișorean Grațiana Vișan căreia directoarea Centrului de Resurse în Sănătate Publică, Gabriela Angheloiu, absolventă de Drept la o particulară îi refuză sistematic echivalarea unor stagii de pregătire recunoscute de UMF Timișoara.
Rectorul UMF Timișoara, Profesorul Universitar Dr. Marius Raica, anexând acordul coordonatorului de rezidențiat, a solicitat Ministerului Sănătății să recunoască medicului Vișan echivalarea unor stagii de pregătire efectuate în cadrul programului de pregătire prin rezidențiat în prima specialitate cu stagii pentru a doua specialitate în care doctorul se pregătea, respectiv 3 luni la Reumatologie și o lună la Pneumologie, 4 luni pe care UMF le admitea ca recognoscibile la echivalare cu o lună de stagiu la Medicină Internă. Cele 4 luni fuseseră efectuate la Spitalul clinic de boli infecțioase și pneumologie Victor Babeș din Timișoara și la Spitalul Clinic Municipal de Urgență din Timișoara.
Angheloiu a respins sec, fără nicio explicație echivalarea recomandată de UMF.
Doctorița nu s-a lăsat și refuzând să ungă balamalele la ușile centrului condus de Angheloiu a trimis mai multe memorii ministerului în urma cărora, în 6 februarie anul acesta, Angheloiu a trimis cererea de reanalizare a recunoașterii stagiilor rectorului Raica de la UMF Timișoara. În zece zile de la primire, rectorul Raica îi explică lui Angheloiu că în conformitate cu curricula privitoare la stagiile de specialitate de medicină internă, locul recomandat pentru desfășurarea stagiului este „de preferat ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile nominalizate sau clinica/secțe de specialitate/camera de gardă”. Cum cele două stagii au fost efectuate la Spitalul clinic de boli infecțioase și pneumologie Victor Babeș din Timișoara, Clinica de pneumologie și la Spitalul Clinic Municipal de Urgență din Timișoara în Clinica de recuperare, medicină fizică, balneologie și reumatologie, rectorul recomandă reconsiderarea echivalării într-un răspuns care a plecat spre minister încă din 26 februarie. Oare Angheloiu, considerată aptă pentru funcția de directoare nu putea compara singura curricula cu adresa UMF din decembrie? Trebuia să-i dea mură-n gură rectorul?
Exasperată de lipsa unui răspuns, doctorița îi trimite un email Sorinei Pintea pe 15 mai în care îi cere un răspuns la cele trei petiții transmise în 9.01, în 7.03 și în 11.04 referitoare la problema ei. În 16 mai, o funcționară din minister, Silvia Orășan îi răspunde doctoriței că până în prezent UMF Timișoara nu a răspuns cererii lui Angheloiu din februarie. Grațiana Vișan a contactat imediat universitatea care i-a remis răspunsul transmis deja de 3 luni iar doctorița i l-a trimis Silviei Orășan.
Vă dați seama ce lehamite e în ministerul Sănătății, cum se enervează conțopiștii când sunt deranjați de medicii ăștia cu tot felul de probleme! Păi ei când să-și mai bea cafeluța, să-și mai facă somnul de frumusețe pe scaun și când să mai navigheze pe internet dacă toți trimit tot felul de adrese, memorii și solicitări?
Vă amintiți cazul din 2013 al profesorului universitar de neurochirurgie de la Stanford, Ștefan Mindea pe care Ministerul Sănătății l-a plimbat, 7 luni ca să-i recunoască specializarea de neurochirurg, după ce „facultatea din SUA a fost evaluată de partea română și comparată cu programul de studii de la noi.” Evaluarea de către economiștii din MS a Facultății de Medicină de la Stanford a durat patru luni.
În 2019 recunoașterea unei singure luni de stagiu s-a întins pe mai bine de jumătate de an și încă nu s-a terminat. Așteptăm cu interes deznodământul epopeii.
