Update ora 17.00: Consiliul Naţional al PDM, condus de Vlad Plahotniuc, a decis vineri, 14 iunie, că democraţii se retrag de la guvernare. Guvernul Filip şi-a anunţat demisia, urmând să elibereze funcţiile pentru Guvernul condus de Maia Sandu. Prim-ministrul şi toţi miniştrii vor demisiona începând cu ziua de astăzi. Decizia noastră are efect politic. Va rezolva parţial blocajul politic în care ne aflăm şi va fi un semnal clar că PDM nu se ţine de putere”, a afirmat vicepreşedintele PDM Vladimir Cebotari într-un briefing de presă.
Consilierul Prezidenţial pentru politică externă Bogdan Aurescu va efectua vineri, 14 iunie a.c., o vizită de lucru la Chişinău. Bogdan Aurescu este diplomatul-avocat care a reprezentat în 2009 România la HAGA împotriva Ucrainei, proces pe care l-a câștigat, teritoriul țării noastre devenind mai mare cu 9700 de km pătrați în Marea Neagră, zona conținând circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze și 12 milioane de tone de petrol.
Citește și Bogdan Aurescu dezvăluie culisele procesului cu Ucraina
Vizita are loc în contextul evoluţiilor politice recente din Republica Moldova.
Delegaţia condusă de Consilierul Prezidenţial pentru politică externă, din care fac parte şi Dan Neculăescu, secretar de stat pentru relaţii cu vecinătatea estică şi relaţii multilaterale la nivel global în cadrul Ministerului Afacerilor Externe român, şi Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova, va avea întâlniri cu forţele parlamentare şi politice implicate în criza în curs din Republica Moldova, cu care va fi discutat contextul politic al crizei.
În conformitate cu Poziţia României privind situaţia politică din Republica Moldova, exprimată la data de 11 iunie a.c., va fi reiterat apelul ţării noastre la calm, reţinere şi dialog, necesare stabilităţii Republicii Moldova, şi la continuarea parcursului său european.
România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră necesară o soluţionare cât mai rapidă a crizei pe cale paşnică, în conformitate cu valorile şi principiile Uniunii Europene, inclusiv ale statului de drept, precum şi cu opţiunile exprimate prin vot de cetăţeni la alegerile parlamentare din februarie 2019.
