Deși studiile arată că domeniul sănătății este unul dintre cele mai vulnerabile la atacurile cibernetice, spitalele noastre nu au avut antivirusuri

După ce ieri Sorina Pintea anunța panicată că pierderea datelor pacienților în urma atacurilor informatice asupra spitalelor este de neconceput, SRI a calmat spiritele printr-un comunicat din care reiese că cele 4 spitale afectate nu aveau instalat niciun anti-virus: „pt oprirea infectiei este suficienta instalarea oricarui produs antivirus recunoscut in domeniu (…) Ransomwareul nu este de mare complexitate, fiind detectabil de catre orice produs antivirus clasic”.
Majoritatea managerilor spitalelor din România, numiți politic nu prea au habar despre ce trebuie să facă ei prin unitățile pe care le conduc. Adesea „extenuați” de cele câteva ore de muncă nu pot să eficientizeze activitatea instituției iar ministrul Sănătății nu are anvergura necesară. Vizitele lui Pintea „inopinate” la spitale sunt inutile, nimic nu se schimbă, totul e în continuare pe pile și relații, așa-zisa ei activitate nu există. Imaginați-vă că un manager de la o companie multinațională nu ar fi dispus instalarea de antivirusuri. Nu numai că ar fi zburat din funcție dar greu și-ar mai fi găsit de lucru. Ați văzut vreun manager de spital schimbat ieri?

Conform celui mai recent studiu Marsh Advancing Cyber Risk Management: From Security to Resilience, dezvoltat în parteneriat cu Mandiant, o companie FireEye care analizează contextul riscurilor cibernetice la nivel global:

· Domeniul sănătății reprezintă unul dintre cele mai vulnerabile la atacurile cibernetice. În ultimii ani media atacurilor cibernetice în acest domeniu a depășit alte domenii iar sectorul rămâne unul dintre cele mai vizate de infractorii cibernetici având în vedere datele sensibile gestionate de domeniu.

· Întreruperea activității alături de pierderea bazelor de date cu informații despre pacienți reprezintă cele mai grave scenarii de pierderi cibernetice pentru industria medicală. Atacurile cibernetice care afectează domeniul pot avea implicații majore pe lângă pierderile financiare: pot conduce la întreruperi ale fluxurilor și pot afecta viața pacienților.

· Peste 70% dintre respondenții din domeniul medical la studiul de percepție indicau că se așteaptă la un atac cibernetic. Costul mediu evaluat de aceștia este de 1 milion USD/incident.

· La nivel global, timpul necesar descoperirii unui incident cibernetic a scăzut considerabil. Media raportată în 2018 este de 78 de zile. Această cifră indică faptul că atacatorii, în medie, operează mai puțin de trei luni în rețeaua compromisă înainte de a fi detectați. În anul 2017 durata medie până la descoperirea unui atac cibernetic într-o rețea era de 101 zile.

· Numărul utilizatorilor de Internet crește de 10 ori mai repede decât populația globală iar acest lucru mărește exponențial aria de derulare a atacurilor cibernetice. Comparativ cu anul 2016, anul trecut, costurile totale ale incidentelor cibernetice au crescut cu o treime până la valoarea de 600 miliarde USD dar investițiile în măsurile de securitate cibernetică au crescut cu doar 10% în aceeași perioadă.

· Emailurile rămân vectorul principal pentru 96% dintre incidentele cibernetice la nivel global în timp ce incidentele cibernetice pe fondul unor erori ale angajaților reprezintă 90% din totalul atacurilor.

· Piața asigurărilor împotriva riscurilor cibernetic se află într-o continuă dezvoltare și consemnează rate de creștere de trei ori mai mari decât media celorlalte linii de asigurare.