Codul fiscal și Codul de procedură fiscală se schimbă din temelii de la 1 noiembrie 2019

Deși în 2015 Victor Ponta și Eugen Teodorovici anunțau că Noul Cod Fiscal este cel mai modern din Europa, acum acesta se schimbă iarăși.
“Codul fiscal și Codul de procedurã fiscalã sunt documente vii, care trebuie adaptate în conformitate cu observațiile și propunerilor celor care produc bani și plusvaloare în România: mediul de afaceri. Nu am fost și nu voi fi adeptul modificãrilor pompieristice ale Codului Fiscal, dar voi susține mereu îmbunãtãțiri cerute imperios de cei care activeazã în economia realã. Dialogul cu mediul de afaceri pentru aceste modificãri a început în urmã cu mai bine de un an, iar dupã sintetizarea propunerilor și analizarea lor, au reieșit niște modificãri care sunt pozitive pentru economia româneascã. O țarã este atât de puternicã pe cât de puternicã îi este economia, iar o economie nu poate fi puternicã decât dacã are un mediu de afaceri stimulat, competitiv și angajat cãtre producerea de plusvaloare. Mulțumesc tuturor celor care au participat la conversația pentru aceste modificãri ale Codului Fiscal și ale Codului de Procedurã Fiscalã și-i asigur cã voi rãmâne în continuare partenerul și aliatul lor”, a subliniat Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice.
Printre mãsurile care urmeazã sã fie adoptate, se numãrã:
În domeniul Codului fiscal:
Ø Consolidarea fiscalã a impozitului pe profit datorat de grupurile fiscale de firme;
Ø Dezvoltarea conceptului de ”loc al conducerii efective” pentru persoanele juridice nerezidente înregistrate într-un stat cu care România are încheiatã Convenție de evitarea a dublei impuneri, potrivit legislației acelui stat, dar care sunt controlate și gestionate din România. Aceste persoane juridice strãine cu locul de exercitare a conducerii efective în România vor datora impozit pe profit pentru profitul impozabil obținut din orice sursã, atât din România, cât și din strãinãtate;
Ø Excluderea din sfera veniturilor impozabile, pentru veniturile din salarii, a folosirii în scop personal a anumitor vehicule care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activitãții economice și se aflã în patrimoniul persoanelor juridice ce aplicã regimul de impozitare a microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activitãți;
Ø Reglementarea obligațiilor de calcul, reținere, platã și declarare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, aferente avantajelor în bani și în naturã primite de angajat de la terți.

În domeniul procedurii fiscale:
Ø Reglementarea instituirii și ridicãrii popririlor în mediul electronic, astfel încât poprirea sã fie ridicatã la îndestularea sumei poprite, iar debitorului sã îi fie eliberate conturile cât mai repede. Prin aceastã mãsurã se are în vedere dezvoltarea sistemului informatic propriu al MFP/ANAF, prin intermediul cãruia sã se gestioneze popririle și activitãțile aferente de stingere a acestora, astfel încât sã nu necesite din partea bãncilor un efort de dezvoltare important în propriile sisteme informatice.
Ø Suspendarea inspecției fiscale în situația sesizãrii organelor judiciare, în scopul implementãrii Cauzei Lungu, în considerarea faptului cã CEDO a criticat România prin prisma faptului cã, prin procedurile în vigoare, a permis ca referitor la același contribuabil și pentru aceeași situație de fapt sã se declanșeze douã proceduri: o procedurã administrativã și o procedurã penalã.
Ø Posibilitatea efectuãrii reverificãrii inspecției și la cererea contribuabilului în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevãzute de lege, în scopul implementãrii Cauzei Zabrus (C-81/17) în considerarea faptului cã CJUE a sesizat un dezechilibru în respectiva cauzã între drepturile contribuabilului și drepturile organelor fiscale.
Ø Sancțiunea cu nulitatea a actului administrativ fiscal în situația în care organul fiscal nu respectã anumite obligații stabilite de lege în sarcina acestuia.
Ø Schimbarea competenței de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP. Scopul acestei mãsuri este de a crește gradul de încredere a contribuabililor în sistemul fiscal prin asigurarea unui nivel superior de independențã și, implicit, premise pentru creșterea imparțialitãții în luarea deciziilor cu privire la contestațiile formulate de contribuabili împotriva tuturor actelor emise de administrația fiscalã. Practic, structurile de soluționare a contestațiilor existente la nivelul ANAF vor fi preluate în cadrul MFP.
Ø Reglementarea posibilitãții de reexaminare a deciziei de soluționare a contestației în anumite situații, expres prevãzute de lege în scopul încetãrii procedurilor judiciare costisitoare atât pentru contribuabili, cât și pentru administrația fiscalã, degrevarea instanțelor judecãtorești de asemenea litigii și evitarea plãții de cãtre organele fiscale de cheltuieli de judecatã, dobânzi sau alte sume în cazul în care se apreciazã cã actul emis nu este în conformitate cu dispozițiile legale. Aplicarea efectivã: începând cu data de 1 noiembrie 2019.
Proiectul de act normativ este publicat pe site-ul MFP la rubrica Transparențã decizionalã.