Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a desfășurat în perioada 16-20 septembrie 2019 o nouă campanie de investigaţii arheologice în orașul Târgu Ocna, jud. Bacău. Acţiunea a urmărit căutarea și descoperirea mormintelor deţinuţilor politici morți în penitenciarul din localitate.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, instituţie publică aflată în subordinea Guvernului României, are drept scop investigarea ştiinţifică şi identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor îndreptăţite să ia măsuri în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii. Unul dintre obiectivele importante ale investigaţiilor întreprinse de către instituţia noastră este acela de a identifica locurile unde sunt înhumate victime ale regimului comunist, acelea care, fie că au fost sau nu judecate, au fost omorâte prin mijloace violente de către Securitate sau de alte structuri represive ale statului comunist, sau a celor care au suferit condamnări privative de libertate şi au murit în timpul detenţiei executate în penitenciarele şi lagărele de muncă din România comunistă.
Conform unei evidențe bazate pe surse documentare, în perioada 1950-1964 la penitenciarul din Târgu Ocna au fost încarcerate, pe diferite termene de timp, un număr de 843 de persoane condamnate pentru delicte politice, dintre care 73 au decedat în timpul detenției. Morții au fost înhumați într-un cimitir parohial situat în apropierea penitenciarului, lângă biserica ortodoxă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena aflată în Parohia Poieni. Înmormântările s-au făcut într-o zonă separată a cimitirului, folosită în trecut mai mult pentru nevoile funerare ale penitenciarului. Trupurile defuncţilor au fost depuse, fără sicriu, în gropi individuale sau comune, nemarcate la suprafața solului. Între anii 1977 şi 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihici, mulți dintre pacienţii decedaţi aici au fost îngropaţi tot în această zonă a cimitirului. În ultimele decenii, terenul unde au fost îngropați deținuții a fost cedat treptat credincioșilor din parohie pentru locuri de veci. Ca urmare, gropile de înhumare au afectat, parțial sau integral, multe din mormintele deținuților și ale bolnavilor psihici.
Evoluția obiectivă a situației din teren a făcut ca în zona cimitirului unde s-au îngropat deținuții, suprafața de teren rămasă neocupată să se restrângă treptat. Această situație a determinat efectuarea în cursul anilor 2011, 2013 și 2018 a unor cercetări arheologice pentru verificarea acelor porțiuni de teren care urmau să fie ocupate de morminte, iar în 2018 s-a executat un prim sondaj și pe un teren viran aflat în vecinătatea cimitirului. În aceste trei campanii de săpături s-au executat șapte secțiuni arheologice, șase în incinta cimitirului și una în exterior, fiind identificate și cercetate un număr de 42 de morminte dintre care 13 aparțineau unor foști deținuți. Pentru verificarea tuturor suprafețelor din cimitir rămase încă neocupate de morminte, s-a impus continuarea intervențiilor arheologice care să elibereze respectivele locuri de sarcina istorică care o poate conține. Astfel, în perioada 16-20 septembrie 2019 s-a desfășurat o nouă campanie de săpături, care a constat în executarea altor două secțiuni arheologice în spațiul împrejmuit al cimitirului, fiind verificată și cercetată o suprafață însumată de 11,34 mp. Totodată, s-a verificat prezența unor posibile înmormântări de deținuți pe terenul viran situat în partea de sud-est a cimitirului, aici fiind practicate trei secțiuni de control, fiecare cu dimensiunile de 15 m x 1 m, în care nu au fost depistate gropi de morminte. În secțiunile practicate în cimitir au fost descoperite un număr de 17 morminte dintre care cinci aparțin unor deținuți politici, repartizați în două gropi comune, una cu trei și una cu două victime. Număr total al mormintelor depistate în cursul celor patru campanii de cercetări arheologice este de 59, dintre care 18 sunt ale unor deținuți. Toate rămășițele pământești considerate ca aparținând deținuților politici au fost extrase și recuperate, fiind introduse în circuitul oficial al expertizelor medico-legale, al analizelor antropologice și a testelor de genetică umană.
Acţiunea de la Târgu Ocna are o dimensiune recuperatorie, memoria fiind, așa cum se știe, ultima formă de justiție omenească posibilă. Cazul deținuților politici morți în penitenciarul de la Târgu Ocna face obiectul unui dosar de cercetare penală, deschis la Secția Parchetelor Militare ca urmare a unei sesizări oficiale înaintate de către IICCMER. Pe lângă răspunderea penală ce poate să revină unor persoane din fosta Securitate și din administrația penitenciarului care se pot face vinovate de moartea acestor oameni, un scop important al acestui demers este de a se putea identifica osemintele ce au fost și care vor mai fi recuperate în următoarele campanii de săpături arheologice.
Cercetările au fost efectuate de o echipă de arheologi, alcătuită din specialiști angajați ai institutului și colaboratori de la unele muzee din țară. În teren s-a conlucrat cu procurorul militar de caz, cu specialiști criminaliști și legiști. Acțiunea s-a desfășurat cu acordul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, iar în plan logistic a fost sprijinită de Primăria orașului Târgu Ocna, Parohia Ortodoxă din Târgu Ocna-Poieni și de unele persoane particulare din localitate.
• IICCMER lansează și cu această ocazie un nou apel către rudele și urmașii victimelor care au decedat în penitenciarul de la Târgu Ocna, pentru a contacta pe orice cale institutul în vederea îndrumării acestora către autoritățile care au în sarcină identificarea osemintelor recuperate.
