Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității aduce în atenția publicului larg încă un episod de istorie contemporană, prin digitizarea integrală și postarea pe site-ul instituției a unui dosar din Fondul Penal. Cota P 000148, avându-l ca titular pe Vasile Luca, dosar compus din 197 de volume (inclusiv anexe și opis), însumând 53.262 cadre, oferă date relevante despre lupta fratricidă pentru putere din primii ani de „democrație populară” și contribuie, totodată, la redarea stării de spirit din primul deceniu postbelic, în mod special în cadrul grupului conducător al Partidului Muncitoresc Român. Dosarul penal cuprinde documente specifice celor de urmărire penală (mandate de arestare sau ordonanțe de reținere; procese verbale de percheziție domiciliară; material probatoriu; referate de încheiere a cercetărilor) și sentințele date de către instanțele de judecată. Corpusul documentar al volumului este completat de procese verbale de interogatoriu, declarații, telegrame, procese verbale de confruntare, note explicative, referate și alte tipuri de documente.
Din documentul „Tabel cu arestații ce apar în dosarele de anchetă și justiție în procesul lui Luca Vasile”, cuprins în volumul opis, filele I-II, aflăm numele celor implicați în proces (martori sau inculpați) și volumele în care aceștia figurează. Astfel, 24 de persoane, colaboratori ai fostului demnitar comunist, au interacționat cu organele statului, iar trei dintre acestea au primit pedepse grele cu închisoarea. Informații despre Vasile Luca se găsesc în vol. 1-14, 108, 109, 174, despre Alexandru Iacob în vol. 15-23, 118, 171, 172, 173, despre Dumitru Cernicica în vol. 24-38, 117 și despre Ivan Solymos în vol. 39-58; de asemenea, trebuie menționați și Aurel Vijoli, în vol. 59-67, Ioan Weisz, în vol. 68-71, și Elisabeta Luca (soția lui Vasile Luca), în vol. 13, persoane care au fost puse în libertate la încheierea urmăririi penale.
Din multitudinea de date, se fac referiri la legăturile atribuite lui Vasile Luca cu „Siguranța Statului” (1924-1940), la activitatea fracționistă și la legăturile cu mișcarea sionistă, poziția ideologică și subminarea economiei naționale împreună cu „acoliții” (în volumele 1-2). Vasile Luca a fost arestat în data de 14 august 1952, din „ordin superior” (vol. 132, f. 1), iar prin Sentința nr. 180/8 octombrie 1954 a Colegiului Militar al Curții Supreme a RPR a fost condamnat la moarte. Fostul ministru de Finanțe a formulat o cerere de grațiere, însă Prezidiul Marii Adunări Naționale a comutat pedeapsa cu moartea în muncă silnică pe viață. Prin Decretul nr. 5/3 ianuarie 1963, deținutului Vasile Luca i s-a transformat pedeapsa de muncă silnică pe viață în muncă silnică pe 25 ani; la 27 iulie 1963 se consemna însă decesul acestuia în penitenciarul Aiud (vol. 173, f. 7).
La baza declanșării operațiunii de răspundere penală nu a existat niciun material din care să fi rezultat săvârșirea vreunei infracțiuni, ci o informare din partea partidului unic, în care Vasile Luca și apropiații acestuia erau considerați deviatori, dușmani și creatori ai unui grup antistatal (vol. 182, f. 1). Sunt relatări conform cărora întreaga anchetă s-a desfășurat pe baza indicațiilor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, sub conducerea directă a ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Drăghici, folosindu-se mărturii neadevărate sau cu un grad de credibilitate scăzut. În plus, multe dintre acuzații nu s-au confirmat (vol. Anexa 6, f. 1).
Avatarurile uneia dintre figurile marcante ale PCR/PMR, surprinse în copertele tocite ale unui dosar foarte solicitat de către cercetătorii acreditați la CNSAS, dezvăluie informații de interes științific privind modalitățile de soluționare a unor confruntări între grupurile de putere. Perdanții au plătit scump, iar învingătorii au „dictat” termenii judecății.
Dosarul ajută la reconstituirea unor contexte politice, precum și la schițarea unor profiluri personale. De precizat că, în conformitate cu prevederile legale, elementele de viață intimă au fost supuse procedurilor de anonimizare. Analiza trecutului recent devine mai facilă, odată cu accesul necondiționat la această sursă documentară primară, extinzându-se câmpul cercetării istorice și, totodată, creează noi perspective în ceea ce privește problematizarea aparatului de conducere al partidului unic.
Din documentul „Tabel cu arestații ce apar în dosarele de anchetă și justiție în procesul lui Luca Vasile”, cuprins în volumul opis, filele I-II, aflăm numele celor implicați în proces (martori sau inculpați) și volumele în care aceștia figurează. Astfel, 24 de persoane, colaboratori ai fostului demnitar comunist, au interacționat cu organele statului, iar trei dintre acestea au primit pedepse grele cu închisoarea. Informații despre Vasile Luca se găsesc în vol. 1-14, 108, 109, 174, despre Alexandru Iacob în vol. 15-23, 118, 171, 172, 173, despre Dumitru Cernicica în vol. 24-38, 117 și despre Ivan Solymos în vol. 39-58; de asemenea, trebuie menționați și Aurel Vijoli, în vol. 59-67, Ioan Weisz, în vol. 68-71, și Elisabeta Luca (soția lui Vasile Luca), în vol. 13, persoane care au fost puse în libertate la încheierea urmăririi penale.
Din multitudinea de date, se fac referiri la legăturile atribuite lui Vasile Luca cu „Siguranța Statului” (1924-1940), la activitatea fracționistă și la legăturile cu mișcarea sionistă, poziția ideologică și subminarea economiei naționale împreună cu „acoliții” (în volumele 1-2). Vasile Luca a fost arestat în data de 14 august 1952, din „ordin superior” (vol. 132, f. 1), iar prin Sentința nr. 180/8 octombrie 1954 a Colegiului Militar al Curții Supreme a RPR a fost condamnat la moarte. Fostul ministru de Finanțe a formulat o cerere de grațiere, însă Prezidiul Marii Adunări Naționale a comutat pedeapsa cu moartea în muncă silnică pe viață. Prin Decretul nr. 5/3 ianuarie 1963, deținutului Vasile Luca i s-a transformat pedeapsa de muncă silnică pe viață în muncă silnică pe 25 ani; la 27 iulie 1963 se consemna însă decesul acestuia în penitenciarul Aiud (vol. 173, f. 7).
La baza declanșării operațiunii de răspundere penală nu a existat niciun material din care să fi rezultat săvârșirea vreunei infracțiuni, ci o informare din partea partidului unic, în care Vasile Luca și apropiații acestuia erau considerați deviatori, dușmani și creatori ai unui grup antistatal (vol. 182, f. 1). Sunt relatări conform cărora întreaga anchetă s-a desfășurat pe baza indicațiilor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, sub conducerea directă a ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Drăghici, folosindu-se mărturii neadevărate sau cu un grad de credibilitate scăzut. În plus, multe dintre acuzații nu s-au confirmat (vol. Anexa 6, f. 1).
Avatarurile uneia dintre figurile marcante ale PCR/PMR, surprinse în copertele tocite ale unui dosar foarte solicitat de către cercetătorii acreditați la CNSAS, dezvăluie informații de interes științific privind modalitățile de soluționare a unor confruntări între grupurile de putere. Perdanții au plătit scump, iar învingătorii au „dictat” termenii judecății.
Dosarul ajută la reconstituirea unor contexte politice, precum și la schițarea unor profiluri personale. De precizat că, în conformitate cu prevederile legale, elementele de viață intimă au fost supuse procedurilor de anonimizare. Analiza trecutului recent devine mai facilă, odată cu accesul necondiționat la această sursă documentară primară, extinzându-se câmpul cercetării istorice și, totodată, creează noi perspective în ceea ce privește problematizarea aparatului de conducere al partidului unic.
Lista persoanelor cuprinse în volumele dosarului P 0000148:
- Luca Vasile: vol. 1-14, 108, 109, 174;
- Iacob Alexandru: vol. 15-23, 118, 171, 172, 173;
- Cernicica Dumitru: vol. 24-38, 117;
- Solymos Ivan: vol. 39-58;
- Vijoli Aurel: vol. 59-67;
- Weisz Ioan: vol. 68-71, 119;
- Dinu Constantin: vol. 73-75;
- Nistor Alexandru: vol. 76-78;
- Popescu Ștefan: vol. 79-80;
- Hulduban Vasile: vol. 81-82;
- Rădulescu Gheorghe: vol. 83-89, 183;
- Morfei Victor: vol. 90-92;
- Modoran Vasile: vol. 93-95;
- Grigorescu Dumitru: vol. 96-98;
- Mendel Eugen: vol. 99-100;
- Dobriș Gheorghe: vol. 101-102;
- Craiu Ion: vol. 104;
- Kisgyörgy Emeric: vol. 105;
- Balasz Egon: vol. 106;
- Magdo Ion: vol. 113;
- Nagy Victor: vol. 116;
- Papuc Emil: vol. 107;
- Eidlitz Zoltan: vol. 111-112, 114-116;
- Alpreotesei Valerian: vol. 10;
- Luca Elisabeta: vol. 13.
Dosarele pot fi accesate aici.