„Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția cadrelor didactice, elevilor și părinților o colecție de resurse necesare continuării învățării în mediul on-line. Portalul Digital pe educred.ro centralizează platforme de învățare și resurse educaționale deschise, inclusiv tutoriale și alte materiale de învățare destinate formării și susținerii cadrelor didactice.”, a anunțat recent ministerul printr-un comunicat.
Profesoara de limba franceză Constanța-Ecaterina Naidin a accesta portalul CRED și a consemnat constatările sale:
„Doamna Anisie ne-a recomandat proiectul CRED, cică i-ar face mai deștepți pe profesori și pe elevi.
Am aruncat și eu o privire și, după punctuația execrabilă (virgule aruncate cu lopata sau puncte finale la sfârșitul unor enunțuri care încep cu literă mică), după frecvența pleonasmelor și a anacoluturilor, după lipsa continuității sintactice a enumerărilor verticale, după cele vreo sută de cuvinte utilizate, repetate și întrerupte de „elevi fericiți” sau „venit cu drag la școală”, am început să am o bănuială despre cine l-ar fi scris. Pun mai jos o imagine a unei secvențe scrise în acest proiect.
CRED că autorul acestor rânduri este foarte prost dacă își imaginează că „elementele de noutate și de inovație” din, culmea, „noile programe” i-ar putea face mai deștepți pe profesori. Autorul acesta să bage la cap că „noutate” și „inovație” sunt sinonime și că alăturarea lor generează un pleonasm oribil și greu digerabil de către profesorii care au citit mai mult decât postările lui Poptămaș pe Facebook.
Dar acesta nu este singurul pleonasm. În secțiunea consacrată elevilor, autorul le-a rezervat un… „focus principal”. Deși „focus” nu este încă înregistrat de dicționarele noastre, cuvântul există și la noi, iar din alte limbi am aflat că, în gramatică, de exemplu, „focusul” reprezintă partea cea mai importantă a unei fraze, adică partea principală. Și din nou CRED că trebuie să fii foarte prost ca să îți închipui că poți face niște profesori mai deștepți, prezentându-te în fața lor cu exprimări al căror sens nu îl cunoști.
Autorul să bage la cap și că bara oblică nu înseamnă niciodată „și”. Bara oblică marchează o opoziție, o alegere, o separare, uneori o apropiere (când poate însemna „între”, de exemplu, „dialogul Nord/Est”). Mai poate însemna „pe” (km/oră), deși această structură este foarte contestată. Bara oblică se mai folosește în paginare, în scrierea versurilor sau a alineatelor și mai apare și în construcția „și/sau”, numită de unii lingviști „conjuncție de invenție recentă”, care exprimă, în același timp, o alternativă (în sensul din dicționar) și o alăturare, ambele elemente find adevărate. Există un domn foarte deștept, Roland Barthes pe numele său, care i-a zis barei oblice „bară de cenzură”.
CRED că autorul nu s-a interesat niciodată de adevărata misiune a acestui semn, fiind pătruns doar de ambiția de a-i face pe profesori și pe elevi mai deștepți cu ce își amintește el din școala primară.
Dacă scrii că „vei dobândi/dezvolta/exersa” competențele cutare (a se observa lipsa spațierii de o parte și de alta a acestui semn, spațiere greșită în proiectul ministerial), asta nu înseamnă că toate acele competențe vor fi „dobândite, dezvoltate, exersate”, ci că unele vor fi dobândite, iar altele, dezvoltate sau doar exersate. La ce mi-ar trebui mie, profesor proaspăt luminat prin această formare, să dezvolt o competență pe care nici nu am dobândit-o?
Ca să nu mă revolt și mai tare, o să mă opresc aici, transmițându-le tuturor celor care au scris acest proiect să pună mâna să învețe carte și să le fie rușine pentru lenea și nesimțirea intelectuală din spatele prezentării acestuia.
Nesimțire se numește lipsa de carte cu pretenție de sursă de inspirație sau de izvor de bune practici educaționale.”, conchide profesoara Naidin.
