Fostul judecător CCR Toni Greblă explică ce prevede legea privind starea de alertă

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) solicită autorităților să respecte toate drepturile cetățenilor în perioada stării de alertă, așa cum sunt ele garantate chiar de către textul de lege care o reglementează (Legea nr. 15/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă).

De asemenea, FACIAS atrage atenția că baza legală care va guverna starea de alertă, sub incidența căreia România va intra la jumătatea lunii mai, a fost instituită pentru motive complet diferite și poate crea disfuncționalități în lupta împotriva COVID-19.

Astfel, starea de alertă, reglementată în OUG 21/2004, a fost instituită ”având în vedere proliferarea atentatelor teroriste pe plan mondial”.

FACIAS amintește că, potrivit OUG 21/2004, coordonarea, planificare și monitorizarea în cazul situațiilor speciale de urgență este atributul viceprim-ministrului pentru securitate națională, în calitate de președinte al Comitetului național pentru situații speciale de urgență.

”Văzând preambulul precum și textul OUG 21/2004 prin care se reglementează starea de alertă, consider că nu este cea mai fericită alegere pe care au făcut-o autoritățile. Atrag atenția asupra faptului că reglementarea prin lege a stării de alertă a fost făcută în contextul ”proliferării atentatelor teroriste pe plan mondial”, astfel cum rezultă din expunerea de motive a OUG 21/2004 și din această cauză consider că măsurile care pot fi luate pentru contracararea epidemiei de COVID-19 nu se regăsesc ca reglementare în acest act normativ. Dintre măsurile posibil a fi luate se numără evacuarea, care este reglementată în OUG.

De asemenea, ordonanța prevede înființarea unei multitudini de comitete la nivel național, ministerial, județean, comunal, la nivel de București, comitete care vor trebui unele înființate, unele reorganizate sau care vor trebui să preia din atribuțiile instituțiilor care au acționat în timpul stării de urgență și astfel vor fi create disfuncționalități. Unele dintre aceste comitete, comisii care sunt în OUG nu au fost constituite și, de asemenea, se face vorbire în OUG despre o Platformă națională pentru reducerea riscurilor la dezastre, a cărei redactare sau actualizare nu le-am văzut încă.

În sfârșit, atrag atenția asupra faptului că starea de alertă are un principiu fundamental, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale oamenilor, cerință pe care autoritățile trebuie să o respecte cu strictețe.

Sunt și alte inadvertențe ale OUG 21/2004 pe care le vom analiza în zilele următoare”, a explicat Toni Greblă, expert și director de dezvoltare al FACIAS, fost parlamentar PSD și fost judecător CCR.

Starea de alertă urmează a fi decretată de Primul Ministru și nu de Președintele Klaus Iohannis, așa cum se întâmplă în cazul stării de urgență.

Textul complet al ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență poate fi consultat aici.