„Așa arată (cu galben) traseul propus al viitoarei autostrăzi A7 în zona Focșaniului.
Nu se poate imagina ceva mai imbecil. Este un exemplu atât de clar de: AȘA NU!
Nu numai că lungește DEGEABA cu 4,5km traseul (ceea ce înseamnă aproape 5km de autostradă construiți ÎN PLUS față de traseul direct trasat cu linie punctată roșie, dar și milioane de km de parcurs în plus anual pentru traficul de acolo), dar amplasând astfel autostrada și nodurile, parcă e făcut înadins ca focșănenii să ajungă la autostrada cât mai greu și să beneficieze cât mai puțin de ea. Uitați-vă unde sunt nodurile față de localitate!
A7 este viitoarea axă nord-sud a Moldovei: de la autostrada A3 prin Buzău, Focșani, Bacău, Pașcani până la Suceava și apoi la frontiera cu Ucraina.
În prezent se derulează Studiul de Fezabilitate. Asta a rezultat ca propunere până acum.
Se pare că motivul pentru care s-a făcut cocoașa este că așa a cerut Primăria Focșani în avizele emise. Nu-mi dau seama dacă la mijloc este o formă de prostie în formă agravată sau vreo ticăloșie cu terenuri. În Oprișan-land oricare variantă e plauzibilă.
Dar aici trebuie să vorbim și de prestatorul, consultantul care face studiul de fezabilitate, care se numește Consitrans. El cum a putut să dea această varianta drept „câștigătoare”. În ce fel analiza cost-beneficiu a putut scoate varianta asta mai bună decât conexiunea directă.
Vă spun eu: prin mânărirea cifrelor și a analizelor. Consultanții care fac SF-urile în România scot ce vrea clientul. Cum făcea dl. Ghizdeanu când îl întreba Boc cât o sa fie creșterea economică pe anul următor: „cât vreți să fie dl. prim-ministru?”
Cam așa și cu consultantul care ar trebui să aibă probitate profesională și integritate. Cum vrea clientul, așa facem cifrele să iasă. Pentru că clientul plătește.
Avizul Primăriei Focșani nu este în niciun fel obligatoriu. În general, există o lege prin care se poate deroga chiar și de la PUZ-uri pentru construcția de autostradă. S-a folosit în Voluntari unde dl. Pandele bloca A3-ul. Aici nici măcar nu e vorba de un plan de urbanism de la care sa derogi (ceea ce între noi fie vorba, ar putea la limită să fie excesiv) – e vorba de un simplu aviz.
Dar CNAIR nu vrea să supere eminențele vrâncene care au făcut mizeria asta și cocoșează traseul. Să mai vorbesc de cei din CNAIR care ar trebui să lucreze cu consultantul la studiile astea de traseu? Ce capacități profesionale au? Ce interes își dau?”, scrie Cătălin Drulă.
În replică, CNAIR a publicat un răspuns mai detaliat în care arată „că au fost analizate 3 alternative de traseu, care au fost proiectate în corelare cu obiectivele implementate de către autoritățile locale (P.U.G-uri, P.U.Z-uri, Autorizații de construire emise, Certificate de urbanism emise), de marii deținători de rețele (rețele electrice, rețele de apă/canal etc.) sau de către alte instituții ale statului roman, astfel încât să fie evitate situațiile întâlnite în trecut, în care la momentul execuției lucrărilor erau descoperite diferite construcții/investiții care nu puteau fi demolate/expropriate, generând astfel costuri suplimentare în cadrul contractelor”.
Explicațiile CNAIR pentru zona Focșani-Est, pe unde au fost analizate variantele de traseul și au fost identificate câteva „condiționalități” au fost:
– Construcții existente poziționate paralel cu DN 23B, DN 23 si DJ 204D;
– Stație de tratare a apei potabile
– Stație de epurare
– Puțuri de alimentare cu apă a municipiului Focșani dispuse paralel cu DJ 204D, fiecare dintre acestea având prevazută o zonă de protecție sanitară cu regim sever;
– Limite P.U.Z municipiul Focșani
Compania de Drumuri susține că tocmai Primăria Focșani „a reiterat solicitarea de scoatere în extravilan a traseului drumului de mare viteză” pentru că administrația locală vrea să modifice limitele intravilanului printr-un Plan Urbanistic General care va fi aprobat cândva în viitor.
În cele din urmă, CNAIR susține că cele trei alternative de traseu au fost departajate pe următoarele criterii:
– criteriul financiar;
– criteriul de mediu (impactul proiectului asupra populației și sănătății umane, impactul proiectului asupra corpurilor de apă de suprafață și subterane, influența asupra calității aerului)
– criteriul social (evaluează cea mai avantajoasă alternativă din perspectiva Grupurilor Țintă: Utilizatorii Drumului (număr de utilizatori) și Comunitățile Locale)”CNAIR S.A a înțeles să răspundă solicitării comunității locale de a ține cont de strategiile de dezvoltare locală și de a nu segrega intravilanul municipiului Focșani, fără a susține interese imobiliare sau de orice altă natură (…) Prin această așa numită “cocoașă”, în termeni neprofesioniști denumită, CNAIR S.A a urmărit să evite situațiile nu demult apărute pe alte șantiere de autostrăzi, a se vedea exemplul Autostrăzii Sebeș – Turda, în zona localității Oarda (Alba-Iulia)”, susține Compania.
