CNAS a publicat pe site-ul instituţiei, în secţiunea „Transparenţă decizională”, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022.
Proiectul conţine o serie de propuneri care au ca principal scop asigurarea unui acces mai bun la serviciile medicale de prevenţie, precum şi la serviciile medicale necesare pentru diagnosticarea, tratamentul şi monitorizarea afecţiunilor. De asemenea, proiectul urmăreşte să susţină inversarea piramidei serviciilor de asistenţă medicală, prin creşterea ponderii serviciilor acordate în medicina primară şi în ambulatoriul de specialitate şi reducerea internărilor nejustificate care ar putea fi tratate în condiţii de siguranţă şi în ambulatoriu sau de către medicii de familie.
În acest sens, proiectul prevede introducerea unor noi servicii acordate în asistenţa medicală primară şi în ambulatoriul de specialitate. Printre acestea se numără consultaţiile acordate la distanţă pentru pacienţii cu afecţiuni cronice. De asemenea, în ambulatoriul de specialitate pot fi acordate la distanţă terapii psihiatrice, precum şi servicii conexe actului medical furnizate de psiholog şi logoped.
Una dintre propunerile din proiect oferă posibilitatea pacienţilor să ridice medicamentele prescrise de la orice farmacie, indiferent dacă aceasta se află sau nu în relaţie contractuală cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care este şi medicul prescriptor, cu excepţia medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat, care se eliberează indiferent de casa de asigurări de sănătate în evidenţa căreia de află asiguratul, cu condiţia ca furnizorul de medicamente să fie în contract cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care se află şi medicul care a emis prescripţia medicală.
Pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate şi cu schemă terapeutică stabilă, medicii din spital pot prescrie pacienţilor, la externare, medicamente pentru o perioadă de până la 90/91/92 de zile, aşa cum era reglementat pentru medicii de familie şi medicii de specialitate din specialităţile clinice aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, cu excepţia medicamentelor ce fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, pentru care perioada de prescriere se menţine până la 30/31 de zile.
Atât în pachetul minimal de servicii medicale, cât şi în pachetul de bază, se propune introducerea consultaţiilor la domiciliu pentru urmărirea lăuzei la 4 săptămâni de la naştere, în plus faţă de consultaţia la domiciliu la externarea din maternitate.
Proiectul mai propune ca medicii nou-veniţi într-o localitate din mediul rural deficitară în asigurarea asistenţei medicale să rămână în contract cu casa de asigurări de sănătate, chiar dacă după primele 6 luni de funcţionare a cabinetului medical nu s-a reuşit înscrierea numărului minim de persoane asigurate pe lista proprie.
Dacă în prezent îngrijirile paliative în ambulatoriu pot fi acordate de medicii specialişti care lucrează exclusiv în această activitate, proiectul propune ca acest tip de îngrijiri să poată fi acordate şi de către medicii specialişti care au obţinut competenţa/atestat în studii complementare pentru îngrijiri paliative şi care pot acorda în paralel şi serviciile medicale aferente specialităţii lor, conform unui program de lucru asumat prin contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate.
Pentru asigurarea unui acces mai bun la serviciile medicale paraclinice, proiectul prevede ca furnizorii care acordă servicii medicale pentru specialitatea medicină fizică şi de reabilitare să poată acorda şi servicii medicale paraclinice – ecografii, care vor fi suportate din fondul alocat serviciilor medicale paraclinice, în baza unui act adiţional încheiat la contractul cu casa de asigurări de sănătate.
Pentru spitalele de specialitate care tratează cazuri acute este prevăzută obligativitatea asigurării continuităţii activităţii medicale prin cel puţin o linie de gardă la sediul unităţii sanitare cu paturi.
„Cu toţii ne dorim un sistem de sănătate performant şi avem nevoie de un Contract-cadru care să asigure serviciile necesare la timp, în mod echitabil şi eficient. Se regăsesc în acest proiect şi o parte din măsurile implementate în perioada pandemiei, care s-au dovedit a fi benefice pentru sistem şi care ne dorim să aibă un caracter permanent. De asemenea, pe fiecare domeniu de asistenţă medicală am gândit o serie de măsuri care să asigure un acces mai facil la serviciile necesare pacienţilor. Însă, pentru menţinerea stării de sănătate a populaţiei şi prevenirea îmbolnăvirilor avem nevoie de o prevenţie mai bună, prin care putem îmbunătăţi substanţial şi raportul cost-eficienţă din sistem. În acest sens, normele la Contractul-cadru vor completa şi detalia toate acele măsuri care vor contribui la un o prevenţie mai bună”, a declarat Adrian Gheorghe, preşedintele CNAS.
CNAS va publica în scurt timp calendarul consultărilor cu partenerii de dialog social, astfel încât forma finală a proiectului de Contract-cadru să fie definitivată în timp util, iar proiectul de act normativ să fie supus aprobării Guvernului până la data de 1 iunie 2021, urmând a fi implementat începând cu data de 1 iulie 2021.
