Postul Paștelui sau Postul Mare este unul dintre cele mai aspre din an, astfel că nutriționiștii recomandă alimente hrănitoare, precum linte, năut, mazăre, migdale și nuci, spanac și broccoli, cereale integrale, dar și fructe și alte legume, fiind evitate alimentele procesate.
Ce mâncăm când ținem post?
Postul Paștelui, de dinaintea Învierii Domnului, este cel mai aspru dintre toate cele patru posturi din an, dar și cel mai lung. Perioada postului este considerată a fi una a purificării trupului și a spiritului, însă, din punct de vedere nutrițional, lucrurile nu sunt deloc simple. "Mai ales în contextul unei vieți aglomerate de probleme, responsabilități și stres, poate părea destul de complicat să ai și un regim alimentar corect în timpul postului", afirmă medicul nutriționist Cori Grămescu.
Potrivit medicului, există cinci așa-zise reguli legate de ce trebuie mâncat în post, pentru ca alimentația să fie hrănitoare și să ajute la detoxifierea organismului.
Prima regulă se referă la asigurarea aportului de proteine în post și, totodată, la asocierea corectă astfel încât organismul să aibă profilul complet de aminoacizi esențiali – elemente care nu pot fi sintetizate, ci trebuie aduse prin aport alimentar.
"Pentru aceasta, nu este nevoie să urmăm un plan strict de combinare a alimentelor, ci să adoptăm o dietă diversificată și cât mai bogată în alimente naturale. Pentru a acoperi necesarul zilnic de proteine, trebuie să consumăm în post linte, năut, mazăre, migdale și nuci, spanac și broccoli, orez integral, quinoa și cereale integrale neprocesate – ovăz, secară precum și mei, hrișcă", a precizat dr. Grămescu.
Nutriționiștii recomandă, de asemenea, ca în post să fie consumate multe legume.
"Aceasta ar trebui să reprezinte baza alimentației în post și nu numai, pentru că au o densitate caloric mică, adică la un volum mare aduc puține calorii și o densitate nutrițională mare, adică la un volum mic aduc mulți nutrienți – în special vitamine, enzime și minerale. Pentru a nu ridica probleme mari de digestie, ar trebui ca la început să consumăm deopotrivă legume crude și preparate termic, pentru că aportul ridicat de fibre poate cauza la început o ușoară senzație de balonare. De asemenea, este important să alegem legume din surse verificate, în care există și se aplică norme stricte de control al pesticidelor – țările din UE sunt întotdeauna o alegere mai bună pentru sănătate. În această grupă ar trebui să se regăsească legumele fibroase – morcov, țelină, păstrânac, pătrunjel, ridichi, sfeclă, gulii, napi, cartofi dulci, precum și ardei, roșii, pentru salate, legume verzi – urzici, untișor, lobodă, măcriș, leurdă, spanac, broccoli precum și alte legume – ciuperci, praz, sparanghel etc.", a mai spus Grămescu.
Potrivit medicului, există și alimente care ar trebui scoase din alimentația de post.
"Este vorba despre produsele ultra-procesate de post, cum sunt unele pateuri de soia, crenvuștii de soia, cașcavalul vegetal și altele asemenea. Este deajuns să citiți etichetele acestor produse, pentru a vedea ce aport de aditivi alimentari au. Se pot înlocui cu succes cu pateuri de nuci cu linte, humus, pate de caju cu condimente sau brânză de caju și nuci, care se prepară foarte ușor acasă", explică nutriționistul.
Alte reguli privind alimentația în post se referă la numărul de mese și organizarea zilnică a activității.
"Trebuie să mâncăm trei mese principale și una până la trei gustări, pentru a preveni apariția senzației de foame. Ideal este să fie consumate cerealele integrale și derivate, precum pâinea, și pastele în prima parte a zilei, la micul dejun și prânz. Iar pentru cină și gustarea de seară sunt recomandate legume, nuci și semințe și, eventual, o porție de lapte de soia ori migdale. Tot în prima parte a zilei, ar trebui să fie consumate și fructele de sezon, dar acestea ar trebui consumate singure, ca o masă de sine stătătoare, la o oră și jumătate distanță de mesele principale", spune nutriționistul.
Hidratarea, la fel de importantă
?ê?£i în perioada postului, se recomandă să se bea cel puțin doi litri de apă pe zi, pentru a reduce riscul de tulburări ale tranzitului digestiv. De asemenea, sunt de evitat sucurile și cafeaua în exces.
"Aportul crescut de fibre este foarte sănătos pentru organism, dar o creștere bruscă poate cauza, pe termen scurt, constipație, mai ales dacă nu bem suficientă apă. Ar trebui evitate sucurile, cafeaua în exces și ceaiurile laxative. În perioada postului, putem consuma și unele alimente cu proprietăți nutritive mai concentrate, cum ar fi proteina de cânepă sau de mazăre, pudra de chlorella și spirulină, uleiul de cocos sau de silimarină, germenii de broccoli sau de ridiche neagră, pentru a accelera procesul de detoxifiere și regenerare a organismului, dar aceste ingrediente active trebuie introduse cu măsură în alimentație.Aceste lucruri ar trebui făcute la indicația unui specialist, pentru că pot influența anumite boli și afecțiuni preexistente", spune dr. Grămescu.
Pe lângă o alimentație corectă, este indicată mișcarea, pe cât posibil după un program constant în aer liber, pentru a limita efectele asteniei de primăvară.
Potrivit părintelui Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, postul este o abținere totală sau parțială, liber acceptată, de la mâncare și băutură, sau abținere de la alimente de origine animală (carne, lapte, ouă) și înlocuirea lor cu produse vegetariene,pentru o anumită perioadă. Postul, ca abținere totală de la mâncare și băutură, pentru o zi, două, trei sau mai multe, este cunoscut ca "post negru".
Postul Paștelui de anul acesta a început luni, 3 martie, și se va încheia la 20 aprilie. Acest post două zile în care se poate mânca pește, respectiv de Bunavestire (25 martie) și de Florii (13 aprilie).
Olga Dumitrescu
