Despre crimele și cumplitele torturi la care au fost supuși mii de studenți români precum și alți deținuți politici în penitenciarele Pitești, Gherla și alte închisori comuniste, au început să circule informații în țară și străinătate după după 1953.
Posturile de radio din occident au relatat elemente ale teribilelor fapte petrecute în anii 1948 – 1952 organizate fiind de căpetenii ale securității, iar prima carte ce descrie explicit „fenomenul” Pitești a apărut în anul 1963 la Madrid, autor fiind Dumitru Bacu („Pitești centru de reeducare studențească”). Dintre cele care au urmat menționăm cartea lui Virgil Ierunca apărută la Paris în anul 1981: „Fenomenul Pitești”, și cea a lui Paul Goma („Patimile după Pitești”) – 1981. După 1990 menționez cărțile subsemnatului intitulate „Genocidul comunist în România” (vol. I – 1992, vol. II – 1994, vol. III – 1998, vol. IV (în colaborare cu Filip Iorga) – 2003 – toate la Editura Albatros București.
Numeroasele lucrări cu aceeași temă apărute în anii care au urmat sunt elaborate de: Gheorghe Andreica (2000), Dumitru Bordeianu (2001), Nistor Chiorneanu (1992), Grigore Dumitrescu (1996), Aristide Ionescu (1992), Costin Merișca (1997), Paven Justin (1996), Traian Popescu (2000), Aurel Vișovan (1999), Nicolae Henegariu și Silvia Colfescu (1995), Denis Deletant, Mircea Stănescu, Ilie Popa, Alin Mureșan, Marius Oprea, Lucia Hossu Longin etc.
Privitor la originea fenomenului „reeducării” prin tortură, în lucrările menționate mai sus vom găsi două puncte de vedere diferite.
Unii autori consideră că ideea este autohtonă având drept autori pe generalii sau coloneii de securitate Iosif Nemeș, Gheorghe Pintilie și Alexandru Nikolschi, Marin Jianu, Alexandru Geller, Teodor Dulgheru și Alexandru Dumitrescu. Eugen Țurcanu este considerat coautor al înspăimântătoarei idei iar căpeteniile partidului (Gheorghiu Dej, Nicolae Ceaușescu, Ana Pauker, Emil Bodnăraș, Vasile Luca, Alexandru Drăghici, Teohari Georgescu, Chisinevcki Iosif, Moghioroș Alexandru etc) au avut cunoștință de monstruoasa acțiune.
Conform celor care îmbrățișează acest prim punct de vedere, consilierii sovietici prezenți în țara noastră erau supervizori ai întregii politici naționale și internaționale nu au aprobat acțiunea „reeducării” și nici nu au avut cunoștință de ea.
Al doilea punct de vedere pleacă de la cunoașterea unui fenomen extrem de asemănător care s-a petrecut în URSS din inspirația „pedagogului” Makarenko care a organizat lagăre de „reeducare” prin tortură pentru minori.
Cărțile sale: „Poemul pedagogic” și ”Steaguri pe creneluri” au apărut în URSS începând din anul 1933.
Faptul că șefii grupului de securiști cu funcții înalte care au organizat „reeducarea” prin tortură cunoșteau cărțile lui Makarenko este un fapt incontestabil dacă ne referim la apartenența unora dintre ei la serviciile de spionaj sovietic. De exemplu, Alexandru Nicolschi (nume adevăra Boris Grunberg) a făcut „cursuri” NKVD la Cernăuți după ce acest oraș românesc a fost ocupat de sovietici în anul 1940.
Cărțile lui Makarenko traduse în limba română au circulat printre studenții „reeducați”, prin urmare metodele de tortură propuse și folosite de „pedagogul” sovietic au inspirat pe torționarii lui Eugen Țurcanu.
În ceea ce privește nerecunoașterea de către consilierii sovietici prezenți în România a metodelor „reeducării” prin tortură, faptul este o imposibilitate cunoscând modul cum acești consilieri controlau absolut tot ce se petrece în țară. În ce măsură ei au impus aplicarea metodelor lui Makarenko sau doar le-au aprobat, nu avem date doveditoare.
Din cele de mai sus s-ar putea desprinde concluzia că „reeducarea” prin tortură – fenomenul Pitești – are drept origine ideile și acțiunile lui Makarenko.
Scopul principal al prezentului articol este de a oferi celor interesați argumente în favoarea uneia sau alteia din cele două puncte de vedere privind „fenomenul” Pitești.
Așteptăm publicarea unor opinii pe această temă, în măsura posibilităților tot în „Curentul” on line.
Dr. Gh. Boldur-Latescu este profesor universitar emerit și fost detinut politic anticomunist.
Aici s – a implementat comunismul , care e greu de dezimplementat .
Sa-i multumim primului ministru Winston Churchil pentru ca ne-a facut cadou lui Stalin in negocierile privind impartirea lumii din cel de-al doilea razboi mondial, prin care cel din urma, adica ocupantul sovietic a primit avizul si sustinerea tacita din partea Cabinetului britanic in legatura cu destinul nefericit pe care urma sa-l aiba Romanie sub cizma ocupantului sovietic.
Ce „negocieri”? …por cul aristo crat s-a ghiftuit si s-a imbatat din startul dineului regizat de Stalin, asa ca din proprie initiativa i-a scris criminalului bolsevik georgian procentele, pe servetelul de masa, ca sa nu-si mai bata capu’ in continuarea serii… De-aia nu a existat un document oficial pe tema asta! Dupa ce a trimis la moarte la Gallipoli, in primul razboi mondial, 40000 de soldati britanici, printr-o prostie fara egal ce el o considera „strategie militara”, inca niste milioane de est-europeni dati pe mina georgianului ca sa-i asasineze politic, pe linga suta de milioane pe care i-a trimis practic in sclavie bolsevika pentru 44 de ani, nu mai conta. Ca el atunci isi astepta nerabdator portia discreta, luata pe ascuns in dormitor, de AMFETAMINE. Iar linga el a dormit Roosevelt, deja incapabil sa-si mai indeplineasca sarcinile de prezidel, la fel ca decrepitul Bideu azi!
ȘEFII ROMÂNI AU FOST HARNICI : AU RAS JUSTIȚIA LA FIRUL IERBII , ÎN 25 ANI DUPĂ CEAȘCĂ A RĂMAS ,, CASA POPORULUI ” UNDE SE LĂFĂIE URMAȘII + SISTEM ENERGETIC PE CARE- L ȚÂȚO FAGESC ȘI DR. ȘI ST. …..
Da tovarase Poligraf Poligrafovici Shurkin.
Pe langa Makarenko (cu experimentele sale de reeducare in regim de detentie, prin stergerea identitatii individuale si topirea in colectiv) au mai fost si alti savanti sovietici.
Pavlov – creditat ca descoperitorul reflexului conditionat, a studiat pt Okhrana si apoi pentru NKVD – CONDITIONAREA REFLEXULUI.
Una dintre cele mai marsave „descoperiri” a lui Pavlov consta in inducerea nevrozei (zic ei ca la catei). Intai obisnuiau catelul sa saliveze la sunetul clopotelului chemandu-l la mancare. Apoi au inceput sa-i administreze o lovitura puternica la sunetul clopotelului. Apoi mancarea si loviturile au inceput sa fie distribuite aleator la sunetul clopotelului.
La finalul experimentului, la sunetul clopotelului, bietul catel saliva, tremura si se lovea disperat de pereti. Nevroza era instalata.
Serghei Voronov – asta se ocupa de injectii cu testosteron si transplant de testicule de la criminali tineri la leaderii partidului.
Ilya Ivanov – asta se ocupa de hibrizi om-maimuta pt a crea razboinici. Detaliile sunt ingrozitoare.
Asta li s-a administrat tuturor popoarelor ocupate de rusi.
Mai nou tovarasii Putin si Shoygu ar vrea sa cloneze un razboinic scit din epoca bronzului.