Klaus Iohannis a reuşit incredibila performanţă de a-i îndepărta pe intelectualii ţării, după 8 ani de la debutul „României educate”.
Nu e ciudat acest lucru? Nu e straniu că preşedintele al cărui program de căpătâi este de atâta vreme unul care-şi propune, pe hârtie, să ridice nivelul de educaţie al poporului, să-şi atragă cele mai dure critici de la cei mai importanţi intelectuali ai României
Pe 16 septembrie, scriitorul Gabriel Liiceanu a vorbit în termeni categorici despre „nepăsarea preşedintelui” faţă de direcţia pe care o ia ţara.
„Programul ‘România educată’ e o cacealma sinistră în care am crezut şi l-am ales pe Iohannis”, şi-a exprimat dezamăgirea directorul editurii Humanitas.
Iar concluzia lui este cât se poate de corectă: „În clipa în care avem o clasă politică şi o pătură administrativă în care sunt agramaţi, impostori, hoţi de doctorate, vă puteţi imagina vreo clipă că aceşti oameni vor putea face altceva decât un popor după chipul şi asemănarea lor?”
Din păcate, toate aceste lucruri le simţim cu toţii în fiecare zi, de la Bucureşti şi în fiecare localitate din ţară. O degradare continuă a clasei politice, o deprofesionalizare majoră a corpului funcţionarilor, o fugă din ţară a celor care ar putea împinge România înainte, dar nu mai au speranţă.
Educaţia, fundamentul oricărei societăţi, este unul dintre domeniile cele mai pribegite în România. Dar oare nu este intenţionat lăsată pe ultimul loc? Un popor educat are alte pretenţii de la politicienii săi. Un popor educat nu mai poate fi păcălit cu promisiuni care nu se aplică sau care nu ajută cu nimic. Nu mai poţi, de exemplu, să promiţi compensări pentru consumul de energie după un plafon, pentru ca apoi să cauţi căi de a reduce numărul celor care se încadrează, într-un fals joc de-a „noi v-am fi dat, dar voi nu aţi putut”.
Politicienilor impostori le e frică de un popor educat. Şi atunci, de fapt, fac totul să fie invers. „România educată” este un pericol pentru impostori, pentru gargaragii, pentru oameni de stat indiferenţi, care doar privesc cu atenţie şi îngrijorare. Dar dacă faci un program cu numele ăsta al cărui scop este exact pe dos decât propune declarativ, te-ai pus la adăpost pentru o generaţie.
Un politician care a terminat şcoala cu greu, care a trecut bacalaureatul copiind şi care a obţinut apoi o diplomă plagiind nu are nici un respect pentru şcoală şi pentru profesorii ei. Şi, în plus, nu are nici un respect pentru reguli şi pentru oamenii pe care ar trebui să-i slujească.
Cred că principala preocupare a unui lider care are doar două mandate să schimbe ţara ar trebui să fie legată de moştenirea pe care o lasă, de modul cum va rămâne în istorie. Klaus Iohannis, iată, a supărat chiar şi pe cei pe care, în teorie, a vrut să-i atragă de partea sa.
Marius BODEA
Senator USR de Iaşi
