Deși Comisia Europeană a finalizat Planul de acțiune al UE vizând modernizarea sectorului public și încurajarea e-guvernării – servicii publice furnizate cetățenilor și întreprinderilor prin intermediul internetului –, nu toate serviciile publice digitale nou dezvoltate sunt disponibile peste tot în UE. Cauza o reprezintă în principal întârzierile în implementare înregistrate în unele state membre. Aceasta este concluzia unui raport publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană. Auditorii recomandă, printre altele, să se ia măsuri dacă există întârzieri în atingerea obiectivelor digitale la nivel național și ca serviciile de e-guvernare să fie promovate mai puternic în rândul utilizatorilor.
„Serviciile publice digitale reduc povara administrativă pentru cetățeni și pentru întreprinderi, asigurând interacțiuni mai rapide, mai ușoare și mai puțin costisitoare cu autoritățile”, a afirmat doamna Ivana Maletić, membra Curții care a condus acest audit. „Acțiunile lansate de Comisie, cum ar fi identificarea electronică, portalul digital unic și interconectarea registrelor naționale ale comerțului, nu numai că ajută statele membre să își conecteze sistemele și să facă schimb de informații, ci și le încurajează să accelereze schimbările și să își digitalizeze serviciile publice.”
Viziunea urmărită de Planul de acțiune privind guvernarea electronică era ca, până în 2020, administrațiile și instituțiile publice din Uniunea Europeană să fie deschise, eficiente și favorabile incluziunii. Comisia Europeană a sprijinit implementarea soluțiilor de e-guvernare de către statele membre prin proiecte finanțate de UE, furnizând autorităților naționale sprijin tehnic și încurajând colaborarea dintre acestea. Planul de acțiune includea însă numai măsuri care să fie puse în aplicare de Comisie. Nu exista o obligație pentru statele membre de a implementa și de a adopta soluțiile de e-guvernare dezvoltate de Comisie, aceasta în condițiile în care natura facultativă a acțiunilor statelor membre fusese deja semnalată ca o deficiență importantă într-o inițiativă precedentă din domeniul e-guvernării. Potrivit auditorilor, acesta este unul dintre motivele pentru care planul nu a reușit să se ridice pe deplin la înălțimea așteptărilor. Curtea recomandă Comisiei să consolideze cadrul de implementare pentru a determina statele membre să dezvolte în continuare serviciile de e-guvernare.
Unele țări au înregistrat progrese mult mai mari decât altele în ceea ce privește oferirea de servicii publice digitale. Era însă imposibil de spus dacă progresele se datorau planului de acțiune sau altor factori, dat fiind că indicatorii de monitorizare existenți utilizați de Comisie nu erau legați în mod direct de niciuna dintre acțiunile implementate în cadrul planului. Auditorii observă că, în propunerea sa din 2021 privind „Calea către deceniul digital”, Comisia prevede un sistem de monitorizare care cere statelor membre să raporteze în timp util cu privire la progresele lor.
Analiza realizată de auditori cu privire la indicii de referință din 2017 și 2020 privind e-guvernarea arată că serviciile publice digitale pentru întreprinderi sunt mai mature decât cele oferite cetățenilor. Această evoluție a fost accelerată de pandemia de COVID-19.
Pentru a spori gradul de cunoaștere de către întreprinderi și cetățeni a serviciilor publice digitale disponibile la nivelul UE, auditorii recomandă să se dezvolte o strategie de promovare exhaustivă, ținându-se seama de activitățile întreprinse de statele membre în acest sens.
Raportul special nr. 24/2022, intitulat „Acțiunile din domeniul e-guvernării care vizau întreprinderile – Acțiunile Comisiei au fost implementate, dar disponibilitatea serviciilor electronice încă variază în UE”, este disponibil pe site-ul Curții.
