Conform Raportului de activitate al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru anul 2022, numărul certificatelor de concediu medical a fost asemănător cu cel din anul 2021, aproximativ 8,4 milioane de documente.
Pentru perioada 2019 – 2022 situaţia numărului de certificate de concediu medical şi a zilelor – prestaţii suportate din FNUASS se prezintă astfel:
An – Număr certificate de concediu medical – Număr zile-prestaţii suportate din FNUASS
2019 – 7.062.434 – 38.303.711
2020 – 7.513.051 – 41.690.434
2021 – 8.405.230 – 45.566.833
2022 – 8.364.871 – 40.029.055
În trimestrul I al anului 2023 s-a înregistrat un număr de 1.836.315 certificate de concediu medical, respectiv un număr de 8.411.667 zile de concediu medical decontabile de casele de asigurări de sănătate.
Din punct de vedere al sumelor decontate din FNUASS pentru concediile medicale situaţia sintetică se prezintă astfel:
An – Sume decontate (miliarde lei)
2019 – 2,75
2020 – 3,60
2021 – 3,80
2022 – 5,90
Menţionăm că sumele decontate nu pot fi suprapuse numărului anual de certificate de concediu medical depuse spre decontare, deoarece există un decalaj semnificativ între momentul emiterii certificatului şi cel al decontării. Astfel, angajatorul poate depune spre decontare certificatul de concediu medical în termen de 90 de zile de când angajatul prezintă documentul respectiv la serviciu, după care curg alte termene de validare şi corectare a eventualelor erori la nivelul caselor de asigurări de sănătate.
La data de 31 mai 2023 valoarea totală a indemnizaţiilor de concediu medical decontabile de CNAS era de 1,93 miliarde lei.
Începând cu luna august 2021, CNAS a implementat un nou mecanism de acordare a certificatelor de concediu medical, în cel puţin două etape, prin care asiguratul beneficiază de o mai bună monitorizare a afecţiunii. Totodată, această reglementare are şi rolul de a descuraja acordarea nejustificată de concedii medicale.
CNAS poate verifica doar retroactiv modul în care sunt acordate certificatele de concediu medical: înscrierea tuturor informaţiilor obligatorii, cod de boală etc.
Deoarece CNAS nu dispune de alte pârghii de control, a existat în Parlament o propunere de reglementare care să permită verificarea persoanelor aflate în concediu medical fără a le fi încălcată intimitatea. Propunerea a fost respinsă.
„Vrem să susţinem în continuare din punct de vedere financiar salariaţii care din motive de sănătate nu-şi pot desfăşura activitatea obişnuită, dar trebuie să fim fermi faţă de bolnavii închipuiţi, faţă de cei care fac un sejur în plus sau alte activităţi în folos propriu pe bani publici” – a declarat Adela Cojan, preşedintele CNAS.
Raportul de activitate al CNAS pe anul 2022 poate fi accesat la următorul link: https://cnas.ro/rapoarte-de-activitate/
Da, fara bolnavi inchipuiti. Dar in Romania sunt multi oameni bolnavi.Foarte multi oameni bolnavi.Multi, multi oameni bolnavi.Pe bune. Duc boala pe picioare. Se duc la servici bolnavi si mai platesc si CASS. Iar cand trebuie sa si faca analize, acestea costa.Si consultatia costa.Aaltfel stau oamenii luni de zile pe lista de asteptare. Medicii sunt foarte putini.Au alocati foarte multi pacienti si nu pot acorda atentia cuvenita pentru un act medical deplin.Ba mai mult, trebuie sa se transforme si in hartogari.
Sa numeri zilele de concediu la gramada, bolnavi si asa zis bolnavi inchipuiti, e CINIC.
Sugerez jurnalistului care a scris acest text, sa faca o analiza si a tuturor serviciilor medicale platite ( la privat sau public), care ar fi putut fi decontate de CASMB.
Sa vedem cam ce procent iese, Si sa nu uitati sa adaugati si toate serviciile stomatologice, precum si medicamentele cumparate cu banii jos desi ar fi trebuit luate pe reteta gratuita.’Ca nu mergea sistemu…”
Astept cu interes aceasta analiza.
Pentru anonim.
Rezolvarea stuatiei este simpla dar medici nu fost niciodata deacord cu introducetea digitalizari in sistemul medical,aici unde sunt eu totul este inregistrat,daca bolnavul sufera de vreo boala cronica,ce tratament urmeaza,daca a fost la spital cu vreo problema,ce i s-a facut,cat a costat,totul,la stomatologie omul are dreptul la doua detartraje gratuite pe an,nu este obligatoriu cum nu este obligatoriu nici sa faci controale tot gratuite la diferite specialitati dupa anumiti ani,la stomatolog se spune ca asha se previne parodontoza.
Deci daca era totul digitalizat in Romania se stia doar la un clik distanta care doctor a dat scutiri si carui pacient,lafel si cu retele medicale si aici doctori cunosc si hartogarie asha cum spui tu,adica un medic de familie stie ca el nu poate sa ii dea unui muncitor mai mult de trei saptamani de concediu medical,daca pacientul este un muncitor cu handicap atunci ii da ceva mai mult dupa care il trimite la specialistul lui si ala poate sa ii dea concediu mai mult si tara asta despre care spun se numeste Germania,o tara in care ministerul Sanatati are mai multzi bani decat min.Sanatati din Romania dar cu toate ca are bani aici totul se face transparent la vedere tocmai pentru ca fara sa aiba un control si uni medici ar fura din bani statului daca ar avea mana libera.