Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de „Campania desfășurată de Uniunea Națională a Barourilor din România de conștientizare a rolului și importanței avocatului în apărarea drepturilor și libertăților cetățenești”, în cadrul căreia sunt semnalate „disfuncționalități frecvente” pe care le întâmpină avocații în desfășurarea activităților judiciare în plan local. Cu această ocazie, se subliniază importanța rolului avocatului în cadrul activităților judiciare și se atrage atenția asupra necesității existenței unei relații de calitate între avocați și magistrați, pentru buna organizare a procedurilor judiciare.
Cu toate acestea, Consiliul observă că disfuncționalitățile menționate în relația dintre avocați și magistrați au fost identificate în anumite situații punctuale, fapt pentru care își manifestă surprinderea și, totodată, regretul față de atitudinea Uniunii Naționale a Barourilor din România de a generaliza aceste cazuri. Modul de prezentare a problemelor identificate pe plan local conturează o imagine nereală a raporturilor dintre avocați și magistrați, care, în cea mai mare parte, se desfășoară în condiții optime.
În acest context, Consiliul consideră că soluția dialogului deschis reprezintă o modalitate adecvată de remediere a problemelor semnalate, în vederea identificării celor mai eficiente mecanisme pentru a evita pe viitor orice deficiențe întâmpinate de avocați în desfășurarea procedurilor judiciare.
Uniunea Națională a Barourilor din România condusă de avocatul Traian Briciu (foto) a prezentat public mai multe „deficiențe sistemice cu consecința gravei afectări a dreptului la apărare și a liberului acces la justiție, precum și împiedicarea asigurării unui drept la apărare efectiv și legitim”:
● nerespectarea rolului avocatului și a funcției acestuia în cadrul procesului judiciar (identificarea avocatului cu clientul, încălcarea confidențialității comunicărilor dintre avocați și clienți, limitarea abuzivă a pledoariei);
● organizarea activității instanțelor fără a se respecta repartizarea cauzelor pe intervale orare, întârzieri nerezonabile în procedura de regularizare a cererilor și în redactarea și comunicarea hotărârilor sau comunicarea acestora în timpul vacanței judecătorești, fără a se respecta dreptul la recuperarea capacității de muncă al avocatului;
● lipsa de respect manifestată de organele de urmărire penală în mod constant și frecvent, atât față de timpul și drepturile avocaților desemnați pentru asistență judiciară din oficiu, cât și față de timpul și drepturile avocatului ales; în foarte multe cazuri, amânarea sau chiar omiterea emiterii și comunicării referatelor de plată, precum și amendarea abuzivă a avocaților de către organele de urmărire penală;
● reorganizarea activităților de ședință judecătorească altfel decât programul stabilit inițial, fără informarea din timp a avocaților participanți la dosare;
● accesul îngreunat la arhive și la informațiile relevante ale dosarului electronic, care împiedică pregătirea în termen util a apărării;
● întârzierile sistematice la plata onorariilor avocaților pentru asistența din oficiu,
● cenzurarea abuzivă a onorariilor avocațiale până la sume derizorii, după criterii subiective și fără considerarea obligațiilor fiscale aferente veniturilor avocațiale;
● cenzurarea onorariilor din oficiu cu ignorarea Protocolului privind plata activităților de asistență juridică obligatorie;
● omisiunea instanțelor de a acorda onorariile aferente asistenței judiciare din oficiu, prin hotărârile judecătorești, cu respingerea solicitărilor de completare a dispozitivului și punerea cheltuielilor de judecată în sarcina avocatului solicitant;
● desemnarea curatorilor și a sarcinilor pe care le au de îndeplinit fără a se dispune corelativ achitarea unui onorariu sau lipsa desemnării și plății curatorilor citați în căile de atac ale hotărârilor judecătorești;
● atitudinea de lipsă de respect față de timpul de studiu și rolul avocatului în procesul penal și civil;
● tendințele de înăsprire a măsurilor fiscale, ce vizează profesiile liberale și care vor avea un impact economic deosebit de grav asupra pieței serviciilor, implicit asupra profesiei de avocat, cu efect direct asupra onorariilor percepute justițiabililor, îngreunând și mai mult liberul acces la actul de justiție, cuantumul nerezonabil al unor taxe de timbru, care este de natură a împiedica accesul la justiție al cetățenilor,
NU SUNTETI NORMAI……………….