Opoziția cere audierea în Parlament a șefului Apelor Române, prietenul lui Sorin Grindeanu

Directorul General al Administrației Naționale Apele Române, Sorin Lucaci, a fost pus în funcție la cererea lui Sorin Grindeanu deși în anul 2019 a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru „conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe”.
Potrivit împărțirii ciolanului între PNL, PSD și UDMR, numirea din fruntea Administrației Naționale „Apele Române” le aparține social-democraților. Lucaci ocupă cu nerușinare funcția de director general la „Apele Române” din septembrie 2022, după ce fostul șef, Gabriel Francisc Știka, s-a ales cu dosar penal fiind prins de polițiștii la volan deși avea permisul suspendat.

Deputata USR Diana Buzoianu, vicepreşedintă a Comisiei pentru mediu din Camera Deputaţilor, solicită audierea în Comisie a directorului general al Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR), în contextul inundaţiilor masive care au produs în judeţele Galaţi şi Vaslui prejudicii materiale importante, dar şi pierderi de vieţi omeneşti.

„În 2005, 76 de persoane şi-au pierdut viaţa din cauza inundaţiilor. În 2013, 9 persoane au murit în judeţul Galaţi în urma inundaţiilor. Acum, în 2024, avem iar vieţi pierdute din cauza inundaţiilor, din nou în judeţul Galaţi. Autorităţile ştiu de ani de zile care sunt problemele şi ce ar trebui să facă, doar că nu şi iau măsurile concrete. Câte persoane mai trebuie să moară până când vor începe să acţioneze? Pentru ce s-au folosit banii? Am chemat reprezentanţii Apele Române pentru a răspunde la toate aceste întrebări pe care românii le au de ani de zile”, declară deputata USR Diana Buzoianu.

Audierea şefului Apele Române, un apropiat al ministrului Sorin Grindeanu, potrivit presei, are drept scop verificarea îndeplinirii atribuţiilor legale ale ANAR, dar şi de către instituţiile subordonate cu atribuţii în prevenirea unor incidente de proporţia celor petrecute în ultimele zile.

Necesitatea acestor verificări şi clarificări este accentuată de raportul din 2022 al Curţii de Conturi, care a scos la lumină date îngrijorătoare legate de lipsa avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire emise de către ANAR cu privire la barajele şi digurile realizate pe teritoriul României.

Acelaşi raport include concluzii cu privire la inexistenţa unei infrastructuri de protecţie împotriva inundaţiilor. Aceasta în condiţiile în care Legea apelor (107/1996) stipulează că orice construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei (îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare) se realizează în baza avizului de gospodărire a apelor emis de ANAR, iar punerea în funcţiune a acestor lucrări se realizează numai în baza autorizaţiei de gospodărire emise de către aceeaşi autoritate.

Nu în ultimul rând, şeful Apele Române are obligaţia să prezinte public o diagnoză a infrastructurii naţionale de protecţie împotriva inundaţiilor, stadiul lucrărilor de execuţie, fondurile publice alocate în ultimii ani, precum şi situaţia statistică a numărului de baraje şi diguri neautorizate sau ale căror autorizaţii nu mai sunt valabile.

Totodată, directorul general ANAR va avea posibilitatea să clarifice unele controverse care au planat asupra instituţiei în ultima vreme.

„Agenţia de stat care trebuia să se ocupe cu digurile din Galaţi se pare că se ocupă cu orice altceva mai puţin cu diguri. Agenţia este, de fapt, încă un program de locuri de muncă călduţe la stat: 35% din bani se duc pe salarii, 10.000 de angajaţi cu salariu mediu de aproape 8.000 lei/lună. Adică, cu 2.300 lei peste salariul mediu din privat. Diguri însă nu fac. Întreţinerea digurilor iar nu prea fac. Au făcut, în schimb, la un moment dat, plantaţie de canabis. Nu e o glumă, i-a prins DIICOT”, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui.