- Calitatea aerului din zonele urbane s-a îmbunătățit. Va fi însă dificil să se asigure respectarea viitoarelor norme.
- Ce șanse sunt ca obiectivul UE de reducere la zero a poluării până în 2030 să fie atins? Nu foarte mari.
- Orașelor europene le este greu să aplice contramăsuri eficace.
Poluarea urbană rămâne o amenințare ecologică majoră pentru sănătate în UE, avertizează Curtea de Conturi Europeană într-un raport publicat astăzi. Orașele europene sunt prea zgomotoase, iar aerul pe care îl respiră locuitorii lor este încă prea poluat, chiar dacă s-au constatat unele îmbunătățiri. Potrivit auditorilor, toate acestea reprezintă un motiv deosebit de îngrijorare, deoarece, în anii următori, UE și statele sale membre vor trebui să își intensifice eforturile pentru a îndeplini standardele mai stricte care vor intra în vigoare.
Trei sferturi dintre cetățenii UE locuiesc în zone urbane, fiind astfel deosebit de expuși la poluarea atmosferică și fonică. Potrivit Agenției Europene de Mediu, în Europa, poluarea atmosferică cauzează cel puțin 250 000 de decese în fiecare an. La aceasta se adaugă expunerea pe termen lung la niveluri excesive de zgomot, care poate avea efecte adverse asupra sănătății, cum ar fi tulburări ale somnului, anxietate, tulburări cognitive și probleme de sănătate mintală, ducând la alte 48 000 de cazuri de boli cardiace și la 12 000 de decese premature înregistrate în Europa în fiecare an. UE a introdus norme care să îi protejeze pe cei 450 de milioane de cetățeni ai săi împotriva poluării atmosferice și fonice. De asemenea, Comisia Europeană susține că a mobilizat 46,4 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 și 185,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027 în sprijinul obiectivelor pentru un aer curat.
„Am obținut unele progrese în lupta împotriva poluării urbane. Ar fi însă o mare greșeală să ne culcăm pe lauri”, a declarat Klaus-Heiner Lehne, membrul Curții responsabil de acest audit. „UE și statele sale membre trebuie să realizeze că obiectivele ambițioase stabilite nu vor putea fi atinse fără eforturi suplimentare considerabile.”
Auditorii recunosc că, în general, calitatea aerului s-a îmbunătățit în UE. Ei avertizează însă că poluarea aerului – în special concentrația de dioxid de azot (NO2) generată de autoturisme și de camioane – rămâne o problemă majoră. În 2022, 10 state membre încă depășeau limita actuală a UE impusă pentru dioxidul de azot (NO2). Standardele UE privind calitatea aerului vor deveni în curând mai stricte. Orașele din UE vor trebui să își intensifice deci eforturile pentru a le respecta, mai ales dacă acestea se vor apropia și mai mult de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Deseori trecut cu vederea, zgomotul constituie cealaltă față a poluării urbane. Auditorii concluzionează că este practic imposibil să se evalueze progresele înregistrate în reducerea acestui tip de poluare în UE. În majoritatea statelor membre, monitorizarea zgomotului prezintă lacune și întârzieri, motiv pentru care nu se poate stabili o tendință în acest domeniu. Datele disponibile sugerează că este puțin probabil ca obiectivul „zero poluare sonoră”, care constă în reducerea cu 30 % până în 2030 a numărului de persoane afectate de zgomotul produs de mijloacele de transport, să fie atins. Potrivit estimărilor, în cel mai bun caz, numărul va scădea cu 19 %, iar în cel mai rău caz, va crește cu 3 % până în 2030.
Adevărul este că orașelor le este foarte greu să combată în mod eficace poluarea aerului și poluarea fonică. De ce? Motivele sunt variate: de la o proastă coordonare a acțiunilor autorităților până la eficacitatea îndoielnică a măsurilor, fără a mai aduce în discuție și rezistența la nivel local împotriva acestora. Să ne gândim, de exemplu, la zonele (sau „axele”) verzi, unde pietonii și bicicliștii au prioritate față de mașini. Auditorii au constatat că ele aduc beneficii localnicilor, dar că, pe străzile învecinate, calitatea aerului s-a deteriorat, iar nivelurile de zgomot au crescut. Zonele cu emisii scăzute – care contribuie la reducerea poluării atmosferice și fonice – au devenit și ele un subiect tot mai sensibil. De exemplu, în încercarea de a introduce astfel de zone în Barcelona și în Cracovia, autoritățile s-au lovit de obstacole juridice pe motivul că aceste zone ar fi discriminatorii și ar îngrădi libera circulație. Prin urmare, fie s-a redus nivelul de exigență a acestei măsuri, fie măsura a fost amânată.
Auditorii au observat și că procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pe care Comisia Europeană este abilitată să o pună în aplicare constituie un proces îndelungat și nu întotdeauna eficace în a convinge orașele auditate să respecte normele UE privind poluarea atmosferică și fonică.
Articolele 191 și 192 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene împuternicesc UE să acționeze pentru a conserva, a proteja și a îmbunătăți calitatea mediului și pentru a ocroti sănătatea persoanelor. Recent, în 2021, în cadrul Pactului verde european, s-au stabilit, pentru 2030, obiective specifice pentru reducerea poluării aerului și a poluării fonice. Se urmărește astfel să se reducă cu peste 55 % impactul poluării aerului asupra sănătății (ca număr de decese premature) și cu 25 % ecosistemele UE în care poluarea aerului amenință biodiversitatea, precum și cu 30 % ponderea persoanelor afectate cronic de zgomotul produs de mijloacele de transport. Aceste obiective nu sunt însă obligatorii pentru statele membre.
Raportul special nr. 02/2025, intitulat „Poluarea urbană în UE – Orașe cu aer mai curat, dar tot zgomotoase”, este disponibil pe site-ul Curții.
