Dinescu dă o altă lovitură de palat: la CNSAS

Președintele CNSAS, Ladislau Csendes, a demisionat ieri din funcția de președinte, dar își va păstra în continuare calitatea de membru al Colegiului. Csendes a precizat că și-a depus demisia la registratură și apoi și-a anunțat colegii. El a refuzat să dea amănunte. Și-a motivat gestul prin faptul că asupra CNSAS se fac din nou presiuni, inclusiv prin presă, dar a invocat și motive personale. Demisia apropiată a lui Csendes fusese anunțată de subsemnatul cu mai multe luni în urmă, când, în urma scandalului mușamalizat legat de consiliera sa „personală“, cetățeanul ungar Andreea Varga, budapestoloaga a trebuit să-și facă bagajul de la CNSAS. Presiunile pe care le amintește Csendes vin însă din două direcții, dintre care una este chiar din UDMR, iar cealaltă din interiorul CNSAS. Conform surselor noastre, din partea formațiunii etnice maghiare Atilla Verestoy este cel care a dat ordinul pentru retragerea sprijinului față de Csendes, pentru că începuse să fie „prăfuit“. Traficul de influență al lui Versetoy este corelat cu interesele lui Mircea Dinescu, un adevărat agent de influență, care țintește preluarea conducerii CNSAS printr-o lovitură de palat.

A doua rezidență a Ungariei în România

„Disidentul“ UTC, absolvent de „Ștefan Gheorghiu“, este susținut în demersul său de Germina Nagâț, momentan șefa Direcției de investigații a CNSAS, cu care Dinescu formează un adevărat „cuplu informativ“ după modelul Csendes-Varga. Potrivit unor surse din serviciile de informații românești, CNSAS a devenit o a doua rezidență a Ungariei în România, după ambasadă. Conform acestor surse, deconspirarea traficului cu documente din arhiva Securității legate de rețelele serviciilor speciale ungare pe teritoriul României – a căror agenți funcționează și azi – realizat prin intermediul primului „cuplu informativ“, a dus la compromiterea acestuia și la necesitatea înlocuirii lui. Cuplul Dinescu-Nagâț este recomandat atât prin legăturile lor de sânge, cât și prin cele informative, afirmă aceleași surse.
Specialiștii citați susțin că „anticomunista“ Nagâț este născută din mamă de origine maghiară și a parvenit în această slujbă prin legăturile sale speciale din Iași (un nod cunoscut al rețelei care activează via Moscova – Budapesta), dar și prin cele ale propriului ei tată, fostul colonel de Securitate Nicolae Chiroiu (nume conspirativ Ivașcu), transferat la Miliție după defectarea lui Pacepa, în 1978. În ce-l privește pe „poetul-portofel“, un serviciu secret român a documentat faptul că, pe lângă relațiile sale de familie cunoscute, cu soacra sa, Ludmila Loghinovskaia, și rudele acesteia directe, ca agenți ai URSS, cu puțin timp înainte de momentul loviturii de stat din decembrie 1989, i s-a asigurat și o excursie de „instructaj“ în Crimeea via Țările Baltice. Socrul său, Albert Kovacs, este un nostalgic public al Uniunii Sovietice și un adulator al „Ungariei Mari“. Pe lângă aceste date, ura sa adunată în campania electorală împotriva lui Traian Băsescu îi dă un nou imbold pentru preluarea șefiei CNSAS, cu scopul de a înteți activitatea de șantaj perfectată prin intermediul dosarelor fostei Securități.

Deținuții politici, vitregiți și azi

Pentru a-și pune planul în aplicare, Dinescu are nevoie întâi de numirea Germinei Nagâț în scaunul lăsat liber de moartea lui Ticu Dumitrescu, poziție care aparține pentru numire primului-ministru.
Până acum, fosta activistă comunistă a Televiziunii Române, Lucia Hossu Longin, a făcut tot posibilul pentru a se strecura în fotoliul cu rang de secretar de stat. În timp ce foștii deținuți politici și luptători anticomuniști, din 1947 în 1977 sau 1987, cei care au suferit cel mai mult în timpul regimului comunist, nici azi nu sunt reprezentați în CNSAS. În schimb, pe lângă agenții de serviciu, impostorii și profitorii tuturor regimurilor țintesc să ocupe și această poziție instituțională. La 20 de ani de la căderea regimului comunist, autoritățile statului ar trebui să ofere de drept acest loc luptătorilor anticomuniști de la Brașov sau deținuților politici vitregiți și azi.

Prioritățile informative ale cuplului Dinescu-Nagâț

Potrivit surselor noastre din interiorul CNSAS, prioritatea Zero a „cuplului informativ“ care plănuiește lovitura de conducere este copierea și înstrăinarea sau chiar distrugerea unor documente compromițătoare vizând rețele ale unor servicii secrete străine și colaboratorii lor, de la AVO la STASI și KGB, și interese ce țin de actualele grupuri oligarhice politico-economice. Restul obiectivelor principale ar putea fi clasate astfel: Prioritatea A: obținerea de date compromițătoare despre toți liderii naționali și locali ai partidelor politice, în special ai PD-L; Prioritatea B: orice tip de informații prin care să se realizeze studii de cunoaștere și scenarii de santaj, compromitere, racolare în scopul controlului, asupra Magistraturii; Prioritatea C: documente, inclusiv din categoria celor ce consemnează delațiuni, prin care să se discrediteze clerul ortodox și înalții ierarhi ai BOR; Prioritatea D: investigații focalizate pe persoane incomode indicate la ordinele grupurilor de interese.
Un alt motiv care a dus la demisia lui Csendes – pe lângă unele nereguli financiare notabile aflate sub anchetă – este legat de un scandal care încă dospește pe coridoarele „noii Securități“, instituție care, potrivit istoricilor, ar trebui să-și transfere toate dosarele la Arhivele Naționale și să se auto-dizolve. Conform unor informații și date certe aflate în posesia ziarului „Curentul“ chiar în acest moment există o investigație specială la CNSAS privind dispariția dovedită, prin furt, a unor documente din arhivă și posibila înlocuire a lor cu falsuri. Cazul penal ar putea arunca în aer toate deciziile CNSAS de până acum.

ANI și „curul“ lui Dinescu

Însă Mircea Dinescu, cel care l-a băgat în mormânt cu acuzații false pe poetul Cezar Ivănescu, pe lângă faptul că era urmărit de unitatea anti-KGB 0110, este descalificat și prin prestația sa „jurnalistică“, aflată în incompatibilitate cu funcția sa. Ziarul „Curentul“ a demonstrat cu acte acest fapt. Conform Legii 161/2003 (privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției), articolul 84, aliniatul 2, litera h, și aliniatul 4 precizează: „funcția de secretar de stat, funcția de subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea (…) calității de membru al unui grup de interes economic“. Or, și la ora aceasta, Dinescu este plătit cu plasa de mogulul de Deltă, Sorin Ovidiu Vîntu, pentru prestațiile sale jalnice de la Realitatea TV. Reacția înregistrată pe care a avut-o Mircea Dinescu când i-a fost adusă la cunoștință această lege: „Mă doare în cur că sunt incompatibil!“. Și totuși, Agenția Națională de Integritate ar trebui să vadă cât de tare și de profund îl poate durea pe Dinescu în calitatea sa de secretar de stat pe banii noștri, dar și ai cui plătește mai bine.