Adeverința de necolaborare dată de CNSAS – atacată în instanță
Anul trecut, la scurt timp după ce CNSAS a decis că primarul Iașiului, pesedistul Gheorghe Nichita, nu a fost colaborator al Securității, deși a avut nume de cod și a dat informații ofițerilor de legătură încă din vremea facultății, Roxana Plohotniuc, o romåncă ce trăiește în SUA, a contestat în instanță certificatul de bună purtare dat de CNSAS, cerånd anularea acestui act administrativ. În contestația depusă pe 13.04.2009 la Curtea de Apel București, Roxana Plohotniuc cere instanței să anuleze Adeverința dată de CNSAS lui Nichita, pe care o consideră „netemeinică și nelegală“, solicitånd totodată și „constatarea calității de colaborator al Securității al acestei persoane, pentru următoarele considerente:
Din conținutul adeverinței nr. 1665/05.03.2009 publicată pe Internet la data de 12.03.2009, emisă în baza notei de constatare SD I/I 219 din data de 22.01.1999 a Direcției de Specialitate din cadrul C.N.S.A.S., rezultă că domnul Nichita Gheorghe a fost recrutat la data de 27.03.1975, încă de pe vremea studenției, pentru supravegherea informativă a studenților romåni de la Facultatea de Hidrotehnică Iași și a semnat angajamentul de colaborare cu securitatea preluånd numele conspirator de colaborare «Mihai».
Din conținutul adeverinței menționate mai sus rezultă că domnul Nichita Gheorghe a semnalat aspecte privind comportarea, relațiile și preocupările studenților C.A. C.Z. și M.I., aspecte care au fost consemnate în scris“ , subliniază Roxana Plohotniuc în contestația depusă la Curtea de Apel București.
Potrivit acestui document, „Din conținutul acestor date rezultă cu prisosință faptul că påråtul se încadrează în prevederile art. 2 lit. B din O.U.G. nr. 24/2008 care definește noțiunea de colaborator al Securității astfel: «Colaborator al Securității – persoana care a furnizat informații indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului“.
În opinia reclamantei, „soluția dată de C.N.S.A.S. nu conține elemente clare cu privire la informațiile date despre persoanele în cauză, dar chiar simplul fapt că a semnat un angajament de colaborator al Securității și a furnizat acesteia informații privitoare la activitatea unor cetățeni români colegi de facultate sau cunoscuți demonstrează că a avut calitatea de colaborator al Securității“.
Potrivit Contenstației aflate pe rolul Curții de Apel București, „informațiile furnizate Securității date de numitul Nichita Gheorghe au adus atingere Drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum dreptul la libertatea cuvântului și a opiniilor – art. 28 din Constituția României 1965, dreptul la libertatea opiniilor și libertatea de exprimare – art. 19 din Pactul privind Drepturile civile și politice, dreptul la viața privată – art. 17 din Pactul privind drepturile civile și politice“.
În baza acestor constatări, „în temeiul art. 171 și urm. Cod de Procedură Civilă, solicit onoratei instanțe să oblige C.N.S.A.S. să depună la dosarul acestei cauze copii după toate înscrisurile din dosarul de colaborator al Securității aflat în arhiva sa al domnului Nichita Gheorghe, inclusiv după nota de constatare, întocmită de Direcția de Specialitate din cadrul C.N.S.A.S. care a efectuat verificările în acest dosar, pentru ca instanța să poată aprecia dacă într-adevăr informațiile furnizate de acesta Securității, cu privire la persoanele prevăzute în adeverințe, sunt de natură a-l califica sau nu ca și colaborator al acestui organ de represiune“, susține contestatara lui Nichita.
Mai mult, aceasta consideră că „este necesară extinderea cercetărilor efectuate până în prezent de C.N.S.A.S. în dosarul domnului Nichita Gheorghe și care se impun a fi continuate prin mijloacele specifice de care dispune C.N.S.A.S., motiv pentru care vă rog să pronunțați o soluție de anulare a adeverinței sus-menționate și de trimitere a dosarului la C.N.S.A.S. pentru continuarea cercetărilor în vederea identificării tuturor elementelor care pot clarifica activitatea acestuia în cadrul organelor de Securitate“.
Cu legea în mână
În conformitate cu prevederile Legii 544/2004, adeverința eliberată de C.N.S.A.S. constituie un act administrativ și poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data publicării pe pagina de Internet a C.N.S.A.S., și orice persoană interesată poate contesta soluția dată. Roxana Plohotniuc a contestat adeverința eliberată de C.N.S.A.S. lui Nichita în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, iar în prezent dosarul se află pe rolul Curții de Apel din București, următorul termen fiind începutul lunii februarie.
Primarul Iașiului, recrutat în anul doi de facultate
Potrivit documentelor ce provin din arhiva fostei Securități, Gheorghe Nichita, primarul pesedist al Iașiului, a fost recrutat în 1978 pentru supravegherea informativă a studenților romåni din anul 2 de la Facultatea de hidrotehnică. La dosarul de la C.N.S.A.S. se află chiar angajamentul din 27.03.1978, olograf, semnat – semnătură nume real, în libertate, primit de cpt. Tudor Lică, Serv. 140, S.M.B. „Informațiile pe care le voi furniza vor fi semnate cu numele «Mihai»“, se angaja Gheorghe Nichita în anul doi de facultate, dornic, se pare, să contribuie la dezvoltarea comunismului pe cele mai înalte culmi de civilizație și prosperitate. Doar așa se poate explica precizarea că „recrutarea se va face pe bază de sentimente“.
Conform acelorași documente, Nichita a furnizat note informative sub numele conspirativ de colaborator „Mihai“ timp de cinci ani, în perioada 1978-1983.
Turnătorii despre colegii de facultate
Raportul despre felul cum a decurs recrutarea în calitate de colaborator a numitului Nichita Gheorghe, din 30.03.1978, întocmit de cpt. Tudor Lică, Serv.140, S.M.B., merită toată atenția, întrucåt demonstrează dorința lui Nichita de a se pune în slujba Securității: „Din discuțiile purtate cu acesta, s-a constatat că dorește să-și aducă contribuția la descoperirea și prevenirea unor activități îndreptate împotriva securității statului. În această situație s-a trecut la instruirea lui cu sarcini privind supravegherea informativă în råndul studenților străini și romåni. (…) Nichita Gheorghe a fost de acord și s-a angajat să depună eforturi în vederea rezolvării sarcinilor care îi vor fi trasate. În timpul recrutării ne-a semnalat unele aspecte privind comportarea, relațiile și preocupările studenților Cristian Cristu, Zips Antal și Mahomed Jamal, aspecte consemnate în scris. De comun am stabilit ca notele informative pe care le va furniza să le semnaleze cu numele conspirativ «Mihai» și, în final, candidatului i s-a luat angajament scris de colaborare cu organele de securitate“.
Instruit de tovarăși
Relația lui Nichita cu organele Securității nu s-a încheiat odată cu terminarea facultății. Conform documentelor, în 1979, Gheorghe Nichita s-a transferat la G.I.G.C.I. Iași, unde a fost din nou util organelor Securității.
„Fiindu-ne util în acest loc, deoarece este în contact direct cu dispeceratul, cunoscånd avariile conductelor și stările de pericol, ne poate informa din timp pentru a preveni situațiile negative, pentru a cunoaște stările de spirit din råndul salariaților și supraveghea informativ persoanele cunoscute în evidențele noastre, drept pentru care a fost contactat, instruit și stabilit modul de legătură, deoarece Nichita Gheorghe a acceptat să colaboreze în continuare cu organele noastre“, scrie în raportul său locotenentul major Melinte Dinu. Documentul este aprobat de superiorul său, lt. col. Nica Petru. Această colaborare a încetat în 1983, la dorința lui Nichita, după cum scriu în rapoartele lor ofițerii Securității.
(vezi documentele integrale depuse la dosar pe www.curentul.ro)
Conțac, intervenient în dosar
Potrivit datelor din dosarul de la Curtea de Apel, fostul coleg de partid al lui Gheorghe Nichita, Constantin Conțac, a depus o cerere de intervenție în interes alăturat, solicitare acceptată și de către reclamanta Roxana Plohotniuc. „Eu nu-i cer daune, nu-i cer nimic, doar să spună de ce a declarat că n-a fost colaborator“, a declarat Constantin Conțac, neîncrezător în adeverința dată de C.N.S.A.S. lui Nichita. „În respectiva decizie se spune că și-a dat acceptul să dea note informative, dar că nu ar fi făcut rău la nimeni“, a afirmat Conțac, convins că lucrurile stau cu totul diferit.
