Fără îndoială, discursul de politică externă națională al președintelui Traian Băsescu, rostit ieri în fața ambasadorilor acreditați la București, va enerva o întreagă pleiadă de putini și rasputini și va anima din nou servitorii lor din posturile media satelit ale FSB și SVR, ale SBU și KGB. „A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominației rusești“, ne învață Eminescu. Băsescu a menționat-o de nu mai puțin de șapte ori în discursul său, sub diferite forme, referindu-se întâi la provincia istorică Basarabia – ceea ce trebuie să-i fi scos din minți pe ucraineni -, apoi la Republica Moldova și Chișinău, evocând relațiile speciale dintre cele două state românești: „Ne leagă o istorie comună, avem aceeași limbă și aceeași cultură. Românii trăiesc pe ambele maluri ale Prutului, iar această realitate face din susținerea aspirațiilor europene ale Republicii Moldova proiectul meu de suflet“. Introducerea elementului suflet în politica externă este, fără îndoială, ceva cu totul special, mai ales când faci acest enunț amintind că anul acesta se împlinesc 700 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Basarab I, zis Întemeietorul. „Basarab I este considerat fondatorul Țării Românești, el unind sub autoritatea sa toate teritoriile de la sud de Carpați“, a menționat Băsescu pentru diplomații străini și puterile pe care le reprezintă aceștia la București. Pentru a întări simbolistica, a adăugat că prima sa vizită va fi tot la Chișinău, ca și la prima sa alegere ca șef al statului, în 2004.
În esență, președintele care, să nu uităm, este originar din Basarabi, și-a menținut în discursul său aceeași direcție – trebuie subliniat – patriotică, pe care a impus-o diplomației românești în urmă cu cinci ani. Diferența este că acum România poate spune lucrurilor pe nume, mai apăsat, ca stat membru al UE, un stat care îmbină ortodoxia cu latinitatea, un apărător al Europei la Gurile Dunării, după cum au subliniat marii noștri înaintași, de la Eminescu și Iorga la Brătianu și Eliade.
Pe scurt, elementele care îmbracă politica externă cu elementul național sunt cuprinse sacadat și armonios în discursul lui Băsescu, de la Marea Neagră la Parteneriatul Estic, de la interesul național românesc la Serbia și Kosovo, de la Transnistria la conflictele înghețate din Caucaz, de la Bîstroe la platoul din zona Insulei Șerpilor și, poate cel mai important, drepturile românilor în acest spațiu, inclusiv redobândirea cetățeniei române de către toți cei deposedați abuziv de ea în timpul regimului sovietic bolșevic.
Evident, e bine de amintit, pentru români Basarab I a fost Întemeietorul. Pentru alții a purtat numele de Negru Vodă.
