Odată cu intrarea în vigoare a noului cod penal, urmărirea penală începe cu privire la faptă imediat ce dosarul este înregistrat la parchet. Așa se întâmplă și cu plângerea depusa de PP-DD împotriva Laurei Georgescu pentru infracțiunile de luare de mită (de la 3 la 10 ani) şi trafic de influenţă ( de la 2 la 7 ani).
Puteți citi în continuare, denunțul formulat de avocații PP-DD.
”DOMNULE PROCUROR ŞEF,
Subsemnaţii, semnatari ai tabelului anexat prezentei sesizări, în temeiul art. 290 din Codul de Procedură Penală, formulăm prezentul
DENUNŢ
împotriva Preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului, doamna Laura Georgescu, prin care vă solicităm să dispuneţi faţă de aceasta începerea urmăririi penale şi tragerea la răspundere pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi sancţionate de art. 289 alin. 1 şi art. 291 alin. 1 din Noul Cod Penal, respectiv infracţiunile de luare de mită şi trafic de influenţă, pentru următoarele
MOTIVE
În susţinerea prezentului denunţ, în primul rând vă rugăm să observaţi înregistrările ataşate prin care Laura Georgescu, în calitate de Preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului, încearcă să obţină foloase care nu i se cuvin, sub forma a cinci laptopuri, pentru faptul că aceasta favorizează şi protejează anumite persoane şi televiziuni, într-un mod vădit nelegal. În condiţiile în care însăşi doamna Laura Georgescu a recunoscut în timpul audierii în faţa Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor că vocea din înregistrări îi aparţine, înţelegem să vă supunem atenţiei faptele înregistrate având în vedere că se încadrează în sfera dreptului penal, întrunind elementele constitutive ale celor două infracţiuni pentru care solicităm cercetarea şi sancţionarea doamnei Laura Georgescu.
Aceste înregistrări sunt dovada concretă a săvârşirii infracţiunilor de corupţie de către doamna Preşedinte CNA, pe parcursul cărora aceasta susţine următoarele:
„M-a forţat jigodia de Georgică Severin să le dau lor cuvântul. Eu înnebunesc că tu mă pui, pe boul de Ghiţă şi pe România TV să-i acopăr şi tu nu profiţi de…aşa. Înţelegi ce-ţi explic? Crezi că merge ceva legal în România? Vin şi te şantajez. Cum crezi că merge-n România? Merge ceva legal? Să mă duc şi să zic: nu vă supăraţi, uitaţi am şi eu o lege. Pot să, la umbra ei, să-mi fac treaba? Nu. E, du-te dracu’ atuncea! Vin şi te şantajez, ce vrei să fac?” Totodată, aceasta vorbeşte şi despre obţinerea unor laptopuri de la anumite persoane pe care le-a favorizat ori protejat în exercitarea atribuţiilor funcţiei sale : „Laptopuri nu ne sponsorizaţi şi pe noi? Nu ne faceţi şi nouă o donaţie? 5 bucăţi! Ăla e un jaf, frate, să mor eu, e la preţ de piaţă! Nu ştiu, 1-7, 1700, cât dracu e? Nu am înţeles. Lăsaţi, lăsaţi, făceţi-vă că ştiţi ce vreau! Te pup, pa, pa! Să dea nişte laptopuri. Nu, nu, nu ţi le mai…laptopuri, ascultă-mă puţin că o rezolv altfel. (O sun pe Gubernat să văd). Că n-aş băga, frate bani în laptopuri. Sunt tâmpită, mă, să iau laptopuri de bani pentru instituţie, mă, când putem să le luăm altfel, mă, am atâţia oameni care-mi sunt datori, nu pricepi ce-ţi explic? E păcat de Dumnezeu, mă! Nu suport să iau bani din instituţie să rezolv problemele. Mi se pare de un căcat. Asta e prietenă cu unu’, înţelegi, şi m-a tot întrebat dacă vreau. Să nu iau cinci laptopuri pe moca? Dă-i dracului, ce-o să spună? C-am primit şpagă, dă-i în **** mea!”
Astfel, vă rugăm să observaţi că, având în vedere faptele şi susţinerile doamnei Laura Georgescu, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită prevăzută şi sancţionată de art. 289 C. Pen. potrivit căruia “Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine ori pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.” Aşadar, o modalitate de comitere a infracţiunii de luare de mită constă în acţiunea de a pretinde foloase care nu i se cuvin, în prezenta cauză făptuitoarea încercând să obţină de la interlocutor cinci laptopuri pentru sine ori pentru instituţia pe care o conduce, această acţiune de pretindere fiind neechivocă, consumată la momentul convorbirii telefonice. Pentru existenţa elementului material al laturii obiective a infracţiunii, trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile ca pretinderea să aibă ca şi obiect bani sau alte foloase de natură patrimonială sau nepatrimonială, acestea să fie necuvenite în sensul că nu sunt datorate în mod legal ci reprezintă o plată pentru un serviciu care trebuia ori nu trebuia făcut, iar actul în cauză să facă parte din sfera îndatoririlor de serviciu ale funcţionarului. Or se poate observa cu uşurinţă din ascultarea înregistrărilor audio că toate aceste condiţii sunt îndeplinite, Preşedintele CNA Laura Georgescu încercând să obţină pentru instituţia pe care o conduce foloase necuvenite sub forma unor laptopuri precizând de asemenea că interlocutorul îi este dator, ceea ce conduce la ipoteza că aceasta a săvârşit anumite acte în exercitarea funcţiei sale ori a promis că va determina un funcţionar public să îndeplinească sau să nu îndeplinească un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu prin folosirea influenţei sale sau lăsând impresia că deţine această influenţă, această din urmă ipoteză găsindu-şi sancţionarea prin intermediul art. 291 C. Pen. care reglementează traficul de influenţă.
Raportându-ne la mijloacele de probă indicate cu titlu preliminar în prezentul denunţ, vă rugăm să observaţi că în faptele preşedintelui CNA se întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor reglementate de art. 289 şi art. 291 C. Pen. Astfel, în primul rând dorim să subliniem că este îndeplinită cerinţa premisă a art. 289 alin. 1 C. Pen. prin raportare la art. 175 alin. 1 C. Pen. având în vedere calitatea făptuitoarei de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului. Amintim în acest sens dispoziţiile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 504/2002 potrivit cărora Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani. Coroborând această prevedere legislativă cu art. 10 alin. 1 şi 2 din acelaşi act normativ, respectiv Consiliul Naţional al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliul, este autoritate publică autonomă sub control parlamentar şi garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.
(2) Consiliul este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor prezentei legi rezultă în mod clar incidenţa art. 175 alin. 1 lit. a C. Pen., respectiv suntem în prezenţa unor fapte săvârşite de o persoană care exercită atribuţii şi responsabilităţi stabilite în temeiul legii în scopul realizării prerogativelor puterii executive. Concluzia se desprinde cu uşurinţă în condiţiile în care autoritatea publică în care făptuitoarea Laura Georgescu deţine funcţia de preşedinte este o persoană juridică de drept public, din rândul autorităţilor publice ale statului, bucurându-se de o largă autonomie şi chiar de prerogativa reglementării domeniului audiovizualului dat în competenţă. Practic, autoritatea publică condusă de făptuitoare reprezintă organismul central şi suprem în materie de audiovizual. Tocmai de aceea legea, cum am arătat mai sus, menţionează expres că preşedintele acestei autorităţi publice este asimilat ministrului. Analizând toate competenţele date de Legea nr. 504/2002 atât Consiliului Naţional al Audiovizualului, cât şi preşedintelui autorităţii în cauză, rezultă că discutăm despre exercitarea efectivă a prerogativelor puterii executive.
În condiţiile în care faptele săvârşite de către doamna Laura Georgescu sunt în directă legătură cu îndatoririle sale de serviciu în calitate de preşedinte al CNA, iar dispoziţiile legale de mai sus prevăd clar natura juridică a activităţii depuse de aceasta în exercitarea funcţiei amintite, rezultă în mod indubitabil îndeplinirea tuturor cerinţelor pentru constatarea existenţei unei infracţiuni de luare de mită în prezenta cauză. Astfel, făptuitoarea Laura Georgescu, în calitate de funcţionar public ce exercită atribuţii şi responsabilităţi în scopul realizării puterii executive a pretins pentru sine sau pentru autoritatea publică pe care o conduce foloase care nu i se cuvin în legătură cu modalitatea de îndeplinire a unor acte ce intră în îndatoririle sale de serviciu. În acest sens arătăm că din probele propuse de noi rezultă foarte clar, făptuitoarea recunoscând că vocea de pe înregistrare îi aparţine, că Laura Georgescu, în calitate de preşedinte al CNA, a pretins mai multe bunuri care nu i se cuvin, sub forma unei răsplate pentru îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor sale de serviciu. Bunurile în discuţie au fost pretinse ca urmare a faptului că Laura Georgescu, exercitându-şi în mod necorespunzător atribuţiile de preşedinte al CNA, a favorizat diverse persoane fizice şi juridice. Această abatere a făptuitoarei de la normele ce reglementează exercitarea funcţiei sale s-a transpus sub forma neîndeplinirii unor acte care intră în îndatoririle sale de serviciu. Situaţia rezultă din însăşi afirmaţiile făptuitoarei, unde recunoaşte această neîndeplinire a sarcinilor sale potrivit funcţiei deţinute, faptă săvârşită cu scopul declarat de a favoriza anumite persoane pe care le identifică în mod expres.
Din cele expuse mai sus rezultă în mod clar săvârşirea de către făptuitoare a infracţiunii de luare de mită sub forma pretinderii de foloase care nu i se cuvin. Având în vedere specificul acestei modalităţi alternative de săvârşire a infracţiunii, vă rugăm să observaţi că suntem în prezenţa unei infracţiuni de consumare anticipată, ceea ce presupune că nu există tentativă, iar infracţiunea se consumă efectiv prin săvârşirea elementului material conform normei de incriminare, respectiv acţiunea de a pretinde. Mai mult, fiind o infracţiune ce se comite, de regulă, prin viu grai, pentru atragerea răspunderii penale este indiferent modul în care destinatarul acţiunii de pretindere ar reacţiona. Altfel spus, oricum suntem în prezenţa infracţiunii de luare de mită încă de la săvârşirea oricăreia dintre acţiunile ce reprezintă elementul material, cum este în cazul nostru pretinderea unor foloase ce nu i se cuvin făptuitoarei.
Aşadar, oricare ar fi încadrarea juridică a infracţiunii săvârşite de către făptuitoare, este evidentă urmarea imediată a faptelor acesteia şi anume starea de pericol creată pentru buna desfăşurare a activităţii Consiliului Naţional al Audiovizualului, cu atât mai mult cu cât aceasta este o persoană publică, aflându-se la conducerea unei instituţii autonome cu o importanţă deosebită iar nepedepsirea infracţiunilor poate genera o situaţie alarmantă. Considerăm că este absolut necesară dispunerea începerii urmăririi penale împotriva Preşedintelui CNA Laura Georgescu, înregistrările audio fiind o probă îndestulătoare pentru calificarea infracţiunilor, iar cercetările în prezenta cauză trebuie efectuate cu o deosebită celeritate şi urgenţă având în vedere importanţa acestei instituţii publice în fruntea căreia dânsa se află.
Vă rugăm să observaţi că în prezenta cauză poate fi reţinut un concurs de infracţiuni, a celei reglementate de art. 289 C. Pen. respectiv infracţiunea de luare de mită, alături de cea prevăzută de art. 290 respectiv infracţiunea de trafic de influenţă, întrucât făptuitoarea nu numai că săvârşeşte ea însăşi anumite acte vădit defectuoase în exercitarea funcţiei sale, ci are şi autoritatea, influenţa necesară precum şi intenţia atât de evidentă de a interveni pe lângă alţi funcţionari aparţinând aceleiaşi instituţii publice pentru a îndeplini sau a nu îndeplini anumite acte pentru care pretinde foloasele ce nu i se cuvin, respectiv cele cinci laptopuri. Mai mult, făptuitoarea afirmă cu tărie că această cale de a obţine foloase necuvenite a devenit o practică des întâlnită, poate chiar şi în exercitarea atribuţiilor sale în cadrul funcţiei publice de preşedinte al CNA, susţinând cu lejeritate că multe persoane îi sunt datoare, ceea ce ne implementează ideea că doamna Laura Georgescu este poate nu doar la prima infracţiune cu o asemenea încadrare juridică.
De asemenea, vă rugăm să observaţi că practica europeană în materie penală s-a aliniat la ideea că săvârşirea acestor infracţiuni de corupţie a luat o deosebită amploare, ceea ce conduce la un grad sporit de pericol social astfel încât este imperioasă luarea unor măsuri de sancţionare a celor implicaţi în astfel de cauze, cu atât mai mult cu cât constatarea infracţiunilor este susţinută de existenţa unor mijloace de probă precum înregistrarile audio ale doamnei Laura Georgescu.
Prin urmare, este cert că doamna Laura Georgescu este făptuitoarea unor infracţiuni de corupţie ce îi afectează demnitatea şi imparţialitatea care ar trebui să caracterizeze un preşedinte al CNA, astfel că se impune începerea urmării penale precum şi tragerea la răspundere a acesteia având în vedere îndeplinirea tuturor condiţiilor unor infracţiuni precum şi dovada atât de evidentă a acestora.
Totodată, vă solicităm respectuos să observaţi şi dispoziţiile art. 5 şi 6 din Legea 78/2000 care prevăd categoriile infracţiunilor de corupţie printre care şi cele de luare de mită şi trafic de influenţă, infracţiuni ce intră în competenţă de combatere a corupţiei pe teritoriul României a Direcţiei Naţionale Anticorupţie conform dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Orgonanţa de Urgenţă nr. 43/2002.
În ceea ce priveşte competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, vă rugăm să observaţi că Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2002 reglementează acest aspect la art. 13 alin. 1 lit. b care prevede că, atunci când, “indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către […] persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional”, competenţa efectuării urmăririi penale revine în mod obligatoriu Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Aşadar, este evidentă competenţa DNA având în vedere calitatea acestei instituţii ca fiind o autoritate autonomă de interes public astfel cum reiese din chiar Legea audiovizualului, nr. 504/2002. În ceea ce priveşte art. 13 alin. 1 lit. a aparţinând aceluiaşi act normativ, vă rugăm să observaţi că, în ciuda faptului că obiectul infracţiunii de corupţie nu depăşeşte suma stabilită prin lege de 10.000 euro, totuşi, după cum am arătat mai sus, este cât se poate de evident că doamna Laura Georgescu nu este la prima infracţiune şi având în vedere puterea financiară şi socială a Consiliului Naţional al Audiovizualului, este lesne de înţeles că obiectul real al infracţiunilor de corupţie depăşeste cu mult valoarea prevăzută de lege.
În drept, art. 290 C. Proc. Pen., art. 289 şi art. 290 C. Pen.”
