Prin tot ceea ce a făcut în ultima perioadă, ministrul educaţiei şi cercetării, Mihail Hărdău, a reuşit să isterizeze pe toată lumea, de la mic la mare. După ce a jignit bucureştenii spunând despre aceştia că sunt puturoşi şi nesimţiţi, Hărdău vine în fiecare moment cu idei dintre cele mai contestate. După ce anul trecut o persoană a venit în ministerul pe care-l patronează şi a luat subiectele pentru testele naţionale, fără să facă mare lucru, ministrul Hărdău surprinde când spune că sistemul este viciat. S-a rezumat la a face declaraţii bombastice şi a acuza presa că îl lucrează pe la spate. Poate are dreptate ministrul când spune că sistemul este viciat, dar asta se întâmplă tocmai datorită lui care are o viziune alambicată despre reforma în educaţie. Examenele naţionale sunt doar un exemplu al degringoladei care a cuprins învăţământul autohton. Anul acesta, ministrul Hărdău a bulversat şi mai tare sistemul anunţând că vrea să modifice şi legea din învăţământul universitar. Acelaşi ministru a venit cu o idee -genială- prin care îi va încuraja foarte mult pe cei care sunt în stare să tocească nişte rezultate fără a le asimila. Spre exemplu, ce va face un elev care ar vrea să dea bacul la Limba Latină probă scrisă, deoarece pentru această materie Hărdău nu a afişat subiecte pe internet. Unii ar putea să îl acuze în acest fel de discriminare, dar oricum Hărdău îşi vede în continuare de treabă, cumpărând maşini din banul public dar şi aparate digitale costisitoare. Cu sau fără toate astea, elevii se pot pune deja pe tocit grilele pentru examenele naţionale din acest an.
Îmi amintesc cum anul trecut oficialii Ministerului Educaţiei şi Cercetării au vrut neapărat să sacrifice pe cineva pentru că -răsuflaseră- unele subiecte la examenele din vară (teste naţionale şi bacalaureat). Atunci a fost sacrificată o fostă profesoară de chimie din Constanţa care, atata vreme cat a stat în minister, încercase să îşi facă treaba. Însă nimeni nu a vorbit atunci şi nu o face nici acum, că este vorba în realitate de un sistem bolnav, iar evaluarea cunoştinţelor pe tot parcursul procesului de învăţămant este viciată nu doar de corupţie pană la cel mai înalt nivel, ci şi de defecţiuni de concepţie a modalităţilor de examinare, apreciere şi testare, inclusiv ale criteriilor de admitere. La momentul cu pricina, mai-marele Ministerului Educaţiei şi Cercetării a gandit că, dacă va demite un secretar de stat, va rezolva lucrurile, precum şi criza majoră în care pare a se afla învăţămantul romanesc. Atata vreme cat nu se concep proceduri care să elimine subiectivismul, nu se va produce o îndreptare a lucrurilor.
Mai nou, ministrul Mihail Hărdău (foto 1) a mai scos pe piaţă o mare grozăvie, prin care crede el că va rezolva tot ce i-a mai rămas în ultima parte a mandatului. A decis publicarea pe Internet a subiectelor examenelor naţionale pentru 2007 – testele naţionale şi examenele de bacalaureat. Au fost elaborate 12 mii de subiecte pentru bacalaureat, cate 100 de variante pentru fiecare disciplină de examen. Pentru testele naţionale, numărul acestora este de 500, cate 100 de subiecte pentru fiecare materie. Această chestiune se pare că le convine unora, însă există şi foarte multe voci critice. Una peste alta, din această mare gogomănie caştigă o parte a dascălilor, părinţii şi copiii lor mediocri. Doar societatea, în ansamblul ei, pierde şi, odată cu ea, generaţiile viitoare. Din păcate, sistemul de învăţămant are numeroase puncte vulnerabile. Costurile pentru elaborarea, editarea şi corectarea subiectelor examenelor naţionale pentru 2007 – testele naţionale şi examenele de bacalaureat, au atins nivelul de aproximativ 5 miliarde de lei. Din această sumă, 156.416 lei au reprezentat cheltuielile de personal din cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, acelaşi ca şi anul trecut, cand spuneam că subiectele au -răsuflat-. Astfel SNEE, în colaborare cu 896 de cadre didactice, a elaborat 12.200 variante de subiecte. Salariile pentru experţii angajaţi permanent în cadrul SNEE au fost de100.884 de lei, salariile pentru şapte experţi nou angajaţi au fost de 25.221 de lei şi 30.411 lei au fost cheltuiţi pentru ore suplimentare. Pe langă angajaţii SNEE, la elaborarea subiectelor au mai colaborat 896 de cadre didactice, care însă nu au primit încă aceşti bani. Profesorii colaboratori au primit 9 lei pe oră, iar fondurile au fost alocate din bugetul Ministerului Educaţiei.
Opinii
O parte a profesorilor constănţeni se bucură că Ministerul Educaţiei a publicat subiectele de bacalaureat pe Internet şi afirmă că se aşteaptă la rezultate mai bune la examenele din acest an. Aceştia consideră că publicarea subiectelor este un început foarte bun pentru reforma sistemului de învăţămant şi spun că primul efect este dispariţia suspiciunilor de mită şi trafic cu subiectele. Pe de altă parte, ei afirmă că elevilor le este mult mai uşor să se concentreze asupra unor aspecte clare şi să obţină un randament mai mare. -Evaluarea la examenele de bacalaureat se face pe baza programei de învăţămant. Or, se ştie că programele noastre sunt foarte încărcate. Prin noul sistem, dispare acea metodă încetăţenită pe la noi, de memorare mecanică-, a declarat Ioana Purcărea, liderul Sindicatului Liber al Salariaţilor din Învăţămantul Preuniversitar. Ea consideră că elevii (foto 3) nu se vor lenevi, ci vor putea să înveţe mult mai bine exact ceea ce este nevoie, fără să se mai risipească în detalii neimportante. Totuşi, unii părinţi suspectează că ar putea exista şi copii favorizaţi, care ar putea primi bileţele ajutătoare pentru examene. Însă majoritatea lor nu a înţeles mecanismul după care se va efectua pregătirea pentru examen, dar şi metoda de examinare.
Păreri pro şi, mai ales, contra
Ioana Purcărea a precizat că va cere Consiliului de Administraţie a Inspectoratului şcolar al judeţului Constanţa să pună în atenţia directorilor de şcoli stabilirea unor dezbateri cu părinţii. Potrivit solicitării liderului de sindicat, profesorii şi diriginţii trebuie să discute atat cu elevii, cat şi cu părinţii, pentru a se înţelege noul sistem. Inspectorul general al Inspectoratului şcolar judeţean Mehedinţi, Doiniţa Chircu, consideră că publicarea pe Internet a subiectelor pentru testele naţionale şi bacalaureat este în interesul elevilor. -Noi, profesorii, am fost cei care am solicitat ministerului acest lucru pentru a atenua din stresul elevilor, în special al celor care susţin testele naţionale şi sunt la primul examen important din viaţa lor. Părerea mea este că, în acest fel, profesorii îşi ordonează mult mai bine orele. Există, astfel, o transparenţă totală, în beneficiul elevilor-, a declarat Doiniţa Chircu. Nu de aceeaşi părere sunt şi profesorii din Drobeta Turnu-Severin, care consideră că publicarea acestor subiecte este -un lucru şi bun, şi rău-. Aceştia cred că decizia ministerului de a publica subiectele de capacitate şi bacalaureat pe Internet este incorectă, dacă se doreşte calitate în sistemul de învăţămant. Şi sindicaliştii din învăţămantul preuniversitar maramureşean critică decizia conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a publica pe Internet subiectele pentru bacalaureat şi testele naţionale. Liderul SLI Maramureş, profesorul Liviu Pop, a declarat că elevii vor deveni o adevărată -maşină de rezolvat teste-, deoarece vor fi testaţi aproape zilnic de profesori, pentru se vedea ce -bagaj- de cunoştinţe deţin pentru testele naţionale şi bacalaureat. În plus, se vor neglija celelalte materii şcolare care nu sunt obligatorii pentru examenele naţionale. -Elevul va trebui să înveţe să rezolve cel puţin patru teste pe zi, avand în vedere numărul mare de variante de subiecte propuse de minister. În semestrul al doilea vom asista la o avalanşsă de teste-, a declarat Liviu Pop. Acesta a mai spus că nu este normal ca testele naţionale să fie susţinute în clasa a VIII-a, în contextul în care învăţămantul obligatoriu este de zece clase. Liderul Sindicatului din Învăţămantul Preuniversitar din judeţul Buzău, profesorul Ion Neacşu, nu este de acord cu măsura publicării pe Internet a subiectelor pentru examene, deoarece, spune acesta, se cheltuie mulţi bani pe ceva care nu ajută actul de educaţie. -Numai pentru publicarea pe net şi plata profesorilor care fac grilele se fac nişte cheltuieli uriaşe, bani care ar fi putut ajunge în alte scopuri-, spune Ion Neacşu. Liderul de sindicat din învăţămantul buzoian crede că publicarea pe Internet a subiectelor este un experiment propus de ministrul educaţiei. -Am discutat şi cu colegii mei din sindicat, toţi sunt de acord că măsura este inutilă, însă ministrul are painea şi cuţitul. Problema e că taie prost şi îl foloseşte doar ca să facă experimente-, a declarat Ion Neacşu.
Ce spune un fost ministru al educaţiei
-Subiectele de la examenele naţionale ar fi trebuit să fie publicate pe Internet în momentul în care se restructura substanţial modul de evaluare al elevilor, de la o evaluare centrată pe verificarea capacităţii elevilor de a reda informaţii la una axată pe testarea competenţelor-, crede fostul ministru al educaţiei Mircea Miclea. -Toate aceste subiecte sunt centrate pe verificarea capacităţii elevilor de a reda conţinuturi şi nu a competenţelor pe care le au. Modul de evaluare al elevilor nu s-a schimbat încă-, a spus Miclea (foto 2). După părerea fostului ministru al educaţiei, subiectele de la examenele naţionale ar trebui să fie ca cele de la testările PISA prin care este verificată, de exemplu, capacitatea elevilor de a căuta informaţia relevantă şi de a o folosi, o abilitate foare importantă în lumea de azi.
Elevii se bucură
Cei mai încantaţi de faptul că ministerul a publicat subiectele par să fie elevii, atat cei de la şcolile generale, cat şi cei din licee. -Eu fac pregătire atat la romană, cat şi la matematică şi acum că ştim subiectele îmi va fi mult mai uşor la examen. Vreau să intru la un liceu bun şi cred că publicarea acestora mă va ajuta mult-, este de părere un elev în clasa a VIII-a la o şcoală din sectorul 6 al Capitalei.
În loc de concluzii
Viorel Paraschiv, profesor : -Este un foarte mic pas înainte pentru o reformă reală şi profesionistă. Din nefericire, nu cred că s-a reuşit optimizarea expectanţelor rezultate din finalităţile educaţiei pe cicluri de învăţămant, respectiv gimnaziu şi liceu. Accentul este covarşitor pe memorarea conţinuturilor şi nu pe formarea de competenţe utile. Cred că va fi greu să introducem elementele ale ştiinţelor aplicate, atat timp cat predarea se face tradiţionalist, fără mijloace eficiente, iar de obicei excepţiile de la această regulă, se datorează profesorilor dedicaţi elevilor şi comunităţii. Elevii se vor putea focaliza pe priorităţile învăţării pe termen scurt şi chiar pe o eficientizare a resurselor pe care aceştia le posedă. Nu înţeleg obiecţiile deontologice ale unor colegi, care afirmă că învăţarea, ca proces, este limitată de tendinţa efectelor secundare ale acţiunii MEdC. Chiar dacă poate fi privit şi ca un rezultat de imagine pentru MEdC şi o spălare de păcate pentru SNEE, acţiunile reformiste vor trebui promovate cu aplomb, fără sincope, începand cu nivelul curriculumului, care să fie regandit pe criterii şi competenţe utile şi nu de informativ-.
Ionuţ Ursu : -Este o idee bună. În acest fel se ridică orice urmă de suspiciune asupra fraudării examenului. În plus,elevii trebuie să parcurgă toată materia, dacă vor să fie pregătiţi pentru toate variantele de subiecte elaborate de minister. Păcat că această iniţiativă nu a fost luată pană acum-.
Constantin P.: -Din proprie experienţă pot să vă spun că elevii pot toci răspunsurile fără să înţeleagă o boabă. Cred că scopul sistemului educaţional nu e acesta, ci să-i facă pe elevi să înţeleagă noţiunile şi să gandească-.
