Piaţa bursieră romanească a avut anul trecut o evoluţie mai curand modestă, decat încurajatoare. Cauzele acestei situaţii nu sunt greu intuibile, dacă ne referim la structura capitalizării şi la nereprezentativitatea în ansamblul economiei a sectoarelor de activitate la bursă în Romania, gen: energie, IT, bănci, servicii comerciale etc. Dar un studiu al Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), Piaţa de capital, definitivat la sfarşitul anului trecut, indică faptul că în primele nouă luni ale anului 2006 Bursa de Valori nu s-a ridicat la nivelul estimărilor bazate pe expansiunea de anul precedent din cauza unor măsuri greşite, luate chiar de către autorităţi şi factori responsabili, sau din cauza neluării unor măsuri strict necesare.
Astfel, autorii studiului, asumat de CNP, incriminează chiar lipsa unei strategii pe termen lung, care să includă popularizarea şi mai intensă a acestei modalităţi de finanţare şi chiar educarea populaţiei în această direcţie – un exemplu în acest sens fiind Fondul Proprietatea, caz în care specialiştii CNP cred că autorităţile au manifestat o serioasă carenţă -în special în discuţiile legate- de această instituţie, care, din nefericire, s-a dovedit că s-a -născut moartă-.
Construcţiile, inexistente la bursă
La aceste motive, care în final intrau şi în responsabilitatea guvernului, mai sunt precizate şi alte cauze, dintre care amintim inexistenţa unui consens cu privire la importanţa unei pieţe de capital în dezvoltarea economiei, nelistarea unor companii mari, care ar putea starni un potenţial interes şi pentru investitori nerezidenţi, Transelectrica fiind un bun exemplu.
Structura sectorială a bursei – referindu-ne aici la societăţile listate, ca fiind actorii cei mai importanţi la bursă – nu reflectă modul de formare a PIB. Altfel spus, anul trecut, pentru primele trei trimestre, rezultă că la nivel de PIB, din 87,8% care revine economiei, circa 26% din valoarea PIB a fost produsă de industrie şi 49,1% de servicii.
Dar capitalizarea bursieră este concentrată pe două sectoare, industrie şi servicii, industria bazandu-se, în proporţie de 47,1%, pe companii petroliere, dar care sunt clasificate la bursă în sectorul energetic, în timp ce toate celelalte societăţi industriale deţin doar 15,6%, fapt care reflectă, în opinia specialiştilor CNP, -dependenţa bursei de companiile petroliere şi modul insuficient de reprezentare a industriei pe bursă-. În cazul serviciilor, lucrurile sunt şi mai elocvente, în sensul că 36,2% din capitalizarea în sectorul serviciilor revine serviciilor financiar-bancare, care contribuie, după cum s-a precizat, cu doar circa 2% la cele 49 de procente contribuţie la PIB a întregului sector. La bursă, capitalizarea în sectorul construcţiilor abia atinge 0,7%.
Aport de capital, 356 milioane de lei
Totuşi, în primele trei trimestre ale anului trecut, capitalizarea bursieră a atins nivelul de 70 miliarde de lei, superior cu 22,4% nivelului celui atins la sfarşitul anului 2005, dar expansiunea capitalizării a fost rezultatul, în special, al creşterii cotaţiilor la majoritatea acţiunilor, în condiţiile în care în perioada de referinţă au fost listate noi societăţi şi au avut loc majorări ale capitalului social la unele dintre companiile deja prezente pe bursă.
Dar anul 2006 a pus punct trendului ascendent al lichidităţii, din cauza volumelor tranzacţionate modeste din primele nouă luni. Astfel că rata lichidităţii, calculată ca raport între valoarea tranzacţionată şi capitalizare, a fost 10,6% la finele lunii septembrie, faţă de 19,6% la sfarşitul anului trecut. De asemenea, valoarea tranzacţionată a societăţilor nelistate s-a menţinut la cote nesemnificative, circa14 milioane de lei, în scădere faţă de perioada similară a anului precedent cu 27,8%.
În opinia CNP, revigorarea bursei poate fi făcută doar dacă pe piaţa respectivă vor apărea companii mari sau de referinţă, care să reflecte situaţia din economia reală, sau a unor instrumente noi, dublate şi de dezvoltarea celor deja existente. Aderarea de facto la UE poate revigora bursa romanească, dar acest lucru necesită timp, cel puţin 3-5 ani, perioadă în care trebuie eliminate situaţiile jenante, precizate chiar în studiul CNP.
