Din 1987, la 11 iulie în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Populaţiei. Această zi a fost aleasă şi declarată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru că atunci populaţia lumii a atins pragul de 5 miliarde, informează Institutul Naţional de Statistică.
Este o dată simbolică şi de reflecţie asupra situaţiei generale a populaţiei de pe glob.
Creşterea populaţiei mondiale este o problemă căreia i se caută explicaţii ştiinţifice şi i se propun strategii integrate la fel ca şi celorlalte probleme care au dobândit un statut global, chiar dacă în anumite zone ale Terrei populaţia evoluează uneori în contradicţie cu tendinţa generală, aşa cum se întâmplă în „Bătrâna Europă”. Continentul nostru îşi justifică numele prin creşterea vârstei medii a locuitorilor şi scăderea continuă a populaţiei, ca şi în România.
Cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţie câteva informaţii statistice.
Populaţia României
La 1 ianuarie 2014, populaţia rezidentă a României a fost de 19942,6 mii locuitori. Populaţia feminină este majoritară, cuprinzând 10204,2 mii persoane care reprezintă 51,2% din totalul populaţiei rezidente.
Comparativ cu 1 ianuarie 2013, la 1 ianuarie 2014 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea ponderii populaţiei tinere (de 0‑14 ani) de la 15,7% la 15,5% (-49,5 mii persoane) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 16,3% la 16,5% (+39,2 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 68,0% din total, în scădere cu 67,1 mii persoane faţă de începutul anului 2013. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 30-34 ani, 40-44 ani şi 50-59 ani.
In mediul urban locuiesc 10747,4 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia ţării (53,9%).
La 20 octombrie 2011, din cele 320 municipii şi oraşe, doar 20 de oraşe aveau populaţie rezidentă peste 100.000 de locuitori. Municipiul Bucureşti deţinea 17,3% din populaţia urbană şi 9,4% din populaţia ţării. Primele 10 mari oraşe (municipii) din punct de vedere al numărului populaţiei rezidente, sunt : Bucureşti – 1883,4 mii locuitori; Cluj – 324,6 mii locuitori; Timişoara – 319,3 mii locuitori; Iaşi – 290,4 mii locuitori; Constanţa – 283,9 mii locuitori; Craiova – 269,5 mii locuitori; Braşov – 253,2 mii locuitori; Galaţi – 249,4 mii locuitori; Ploieşti – 209,9 mii locuitori; Oradea – 196,4 mii locuitori.
In mediul rural, în cele 2861 comune, conform rezultatelor Recensământului Locuinţelor şi Populaţiei din octombrie 2011, locuiau 9195,3 mii persoane, reprezenţând 46,1% din populaţia ţării. Mărimea medie a unei comune este de 3214 locuitori.
La 20 octombrie 2011, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,4% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere doar de 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 90,2% din populaţia totală a regiunii.
Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2013, a fost de 74,74 ani. Femeile au o durată medie a vieţii de 78,28 ani, cu peste 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (71,24 ani). Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban de 75,47 ani, este superioară celei din rural cu 1,71 ani (73,76 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieţii sunt mai mari în urban decât în rural, diferenţele fiind mai accentuate pentru populaţia masculină (1,88 ani), decât pentru cea feminină (1,03 ani).
În perspectiva anului 2060, se anticipează că numărul populaţei României va continua să scadă cu aproximativ 7,0 milioane locuitori (varianta mediană) în comparaţie cu populaţia rezidentă înregistrată în 2013. În nici o variantă de proiectare, populaţia României nu va înregistra creşteri. În varianta optimistă (presupunând creşterea fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe), în 2060, ţara noastră ar avea cu 5,7 milioane locuitori mai puţin faţă de 2013, iar în cea pesimistă (presupunând scăderea şi apoi menţinerea la un nivel redus a fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe) populaţia s-ar diminua cu 7,2 milioane locuitori.
În lume
Conform Diviziei de Populaţie ONU: la 1 ianuarie 2014, populaţia lumii a fost de 7,2 miliarde locuitori; pentru anul 2060 se prognozează că populaţia va fi de aproape 10 miliarde locuitori; se estimează că populaţia Terrei va creşte anual cu 1,1%; în prezent, la nivelul planetei se estimează că la fiecare secundă se înregistrează 4,3 naşteri şi 1,8 decese; ţara cu cea mai mare creştere a populaţiei, în anul 2013, a fost India, urmată de China, Nigeria, Pakistan şi Etiopia.
