Capitala şi împrejurimile reprezintă singura regiune de dezvoltare din România cu şanse de a prinde trenul UE. O dovedesc cifrele statistice pe 2006 dar şi previziunile făcute de Comisia Naţională de Prognoză pentru perioada 2007-2012. Oricum, drumul de parcurs e foarte lung: o probează faptul că, spre exemplu, la capitolul produs intern brut pe cap de locuitor (PIB) abia dacă va sări de 12.000 de euro în 2007 şi 2008. Or, cea mai slabă economie din spaţiul comunitar, Portugalia, înregistra în anul 2006 un produs intern brut de circa 14.000 de euro pe cap de locuitor. Şi este vorba de o medie la nivel naţional, nu o medie a unui oraş! Comparaţiile ar deveni cu mult mai deficitare pentru România dacă am face o raportare a PIB la puterea de cumpărare, indicator uzual pentru măsurarea nivelului de trai, la nivel mondial. În acest caz, Capitala nu atinge nici măcar pragul cu care portugalia l-a avut în primul an dinaintea intrării în Uniunea Europeană.
Oricum, regiunea Bucureşti, cu o populaţie de peste două milioane locuitori va rămâne pentru multă vremee cea mai prosperă din ţară: anul trecut a concentrat 40% din întreg importul României şi circa 20% din exporturi. Din păcate, în valori absolute, Capitala contribuie şi cu peste 75% din deficitul balanţei comerciale. În studiul Comisiei Naţionale de Prognoză se mai regăseşte o idee extrem de interesantă: această regiune are o structură a PIB asemănătoare cu cea a ţărilor din UE. Spre deosebire de economia românească per ansamblu, care e total diferită de cea comunitară. Nu degeaba şapte din cele opt regiuni de dezvoltare româneşti sunt cotate printre cele mai slab dezvoltate formaţiuni geografice europene.
Regiunea Bucureşti, care include capitala şi Ilfovul, cu o populaţie de circa 2,3 milioane de locuitori, nu doar că este cea mai prosperă din ţară, dar deţine un record greu egalabil, adică anul trecut a concentrat 40% din întreg importul Romaniei şi aproximativ 20% din exporturi. Însă, în valori absolute, contribuie şi cu peste 75% din deficitul balanţei comerciale. Dar cea mai surprinzătoare afirmaţie a Comisiei Naţionale de Prognoză, care se regăseşte într-un studiu dat recent publicităţii, este aceea că această regiune are o structură a PIB asemănătoare cu cea a ţărilor din UE.
De asemenea, regiunea din care face parte Capitala a avut o creştere economică situată la peste 7% în ultimii doi ani, respectiv de 7,3% în 2005 şi de 7,8% în anul 2006, cu mult peste peste media naţională. Capitala ca atare, în cadrul regiunii furnizează practic 85% din Produsul Intern Brut. Studiul la care s-a făcut anterior trimitere, -Dezvoltarea regională-, realizat de către Comisia Naţională de Prognoză demonstrează, de altfel, importantul decalaj existent între gradul de dezvoltare a tuturor regiunilor din Romania şi cea mai sus amintită, dar scoate în evidenţă şi alte aspecte surprinzătoare.
Serviciile, pondere de 60%
De fapt, studiul precizat anterior subliniază faptul că regiunea Bucureşti are o structură atat de diferită de cea a economiei naţionale, încat s-ar putea vorbi despre două economii total diferite. Mai mult, dacă se are în vedere structura Produsului Intern Brut, atunci cea a regiunii din care face parte Capitala este -asemănătoare cu cea a Uniunii Europene. Principala particularitate a acesteia este faptul că în structura economiei bucureştene, sectorul terţiar are o pondere de peste 60%, industria – circa 19%, iar construcţiile în jur de 7,5%, iar agricultura mai puţin de 1%. Dar regiunea Bucureşti reprezintă şi cea mai importantă piaţă a forţei de muncă, ea concentrând în anul 2005 -ultimul an pentru care datele sunt complete- aproximativ 12,4% din populaţia civilă ocupată a României şi 18,8% din numărul mediu de salariaţi. De asemenea, câştigul salarial mediu net a fost în anul respectiv de 977 de lei, în creştere cu 32,7% faţă de anul anterior, devansând practic salariul la nivel naţional cu 31%. Pentru anul trecut, 2006, este estimată o creştere a salariului mediu net cu 13,7%.
Creştere a PIB cu 0,4% peste medie
Dar imaginea cea mai interesantă asupra discrepanţei dintre Bucureşti şi restul ţării este dată de ceea ce în termeni tehnici se numeşte indicele de disparitate, calculat ca raport între Produsul Intern Brut pe locuitor la nivel de regiune şi media naţională. Astfel, anul trecut, cel mai jos indice l-a avut regiunea nord-est cu 0,675, urmată, crescător, de sud Muntenia cu 0,822, sud-vest cu 0,843, nord-est cu 0,845, nord-vest cu 0,92, centru cu 1,087, vest cu 1,149 şi Bucureşti cu 2,044. Însă, ceea ce este şi mai interesant e faptul că pentru anul 2008 indicele mai sus analizat se va deteriora pentru toate regiunile, cu excepţia Bucureştiului. Descreşterea nu va fi însă una care să poată fi catalogată drept catastrofală.
Pentru anul 2007, Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere a PIB pe întreaga regiune cu 7,2%, respectiv cu 7,7% în cazul Ilfov şi cu 7,1% în cazul Capitalei. Astfel, PIB pe locuitor în acest an va ajunge la nivel de regiune la circa 10.376 de euro, faţă de 9.075 de euro, cat s-a înregistrat anul trecut. Altfel spus, în Bucureşti, PIB pe locuitor va ajunge la sfarşitul acestui an la 10.762 de euro iar pentru Ilfov la doar 7.469 de euro, înregistrand creşteri de cu 1.354 de euro, respectiv cu 971 de euro faţă de nivelele atinse anul trecut, ceea ce reprezintă o performanţă importantă.
Creşterea PIB în regiunea Bucureşti în viitorii doi ani, estimată a fi cu circa 0,4% mai mare ca media pe ţară, va fi susţinută în principal de construcţii, cu 14% în 2007, respectiv 10% în 2008, servicii, cu 6,7% în 2007, respectiv cu 7% în 2008 şi industrie, cu 5,9% în 2007, respectiv cu 5,6% în 2008.
