In plina vacanta parlamentara, guvernul a pregatit un proiect de megaordonanta guvernamentala, care-si propune modificarea a nu mai putin de 28 de legi si alte acte normative din toate domeniile de activitate, toate avand insa implicatii de natura fiscala.
O data cu adoptarea proiectului de catre executiv, care se va produce, se pare, in perioada imediat urmatoare, vor fi operate modificari legislative, mergand de la datoriile regiilor locale si pana la modul de solutionare a cererilor de despagubire pentru terenurile detinute de romani in Cadrilater.
Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului de act normativ se refera la situatia creditelor externe, garantate de stat, contractate de mai multe regii de interes local si care nu au fost achitate deloc sau doar partial. Oficialii guvernamentali au ajuns la concluzia ca fondurile privind garantarea rambursarii ratelor scadente la imprumuturile subsidiare, precum si a platii dobanzilor si comisioanelor aferente acestora nu sunt suficiente pentru stingerea debitelor. Totodata, in conformitate cu noul statut al Bancii Nationale, aceasta nu poate fi creditor al Ministerului Finantelor Publice.
In consecinta, s-a decis achitarea acestor obligatii din fondul de risc pentru garantii de stat acordate la imprumuturi externe, urmand ca, ulterior, MFP sa actioneze in vederea recuperarii sumelor de la beneficiarii finali. Adica, la Sfantul Asteapta…
Este greu de crezut ca o unitate precum Regia Autonoma a Apei Valea Jiului (RAAVJ), de exemplu, va avea prea curand banii necesari pentru a se compensa cu Finantele.
Mai ales ca RAAVJ are fata de MFP un debit impresionant (nu de apa, ci de bani): 22,67 miliarde de lei. Obligatia provine ca urmare a nechitarii, decat partial, a unui imprumut de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, destinat alimentarii cu apa si protectiei mediului in Valea Jiului. La data de 10 martie a.c., regia datora MFP suma de 25,47 miliarde de lei, dintre care a mai achitat intre timp doar 2,8 miliarde.
Un alt debit provine tot dintr-un contract de imprumut cu BERD, de aceasta data contractat de autoritatile centrale pentru finantarea proiectului privind conservarea energiei termice. In acest caz, suma de plata se ridica la 2,6 milioane de dolari.
Probleme cu rambursarea creditelor are si o regie din orasul natal al presedintelui Ion Iliescu. Este vorba de RAGCL Oltenita, care are de dat Ministerului Finantelor suma de 2,72 miliarde de lei.
Alte aproape 27 miliarde de lei le au de incasat Finantele de la o alta regie de interes local – RAM Buzau. Avand in vedere ca RAM a platit numai 3,5 miliarde in contul datoriei scadente de 30,46 miliarde de lei. La Pascani, alte probleme, in valoare de aproape noua miliarde de lei – valoarea totala a creditului contractat de regia de gospodarire comunala din localitate, din care nu s-a rambursat nici un leu.
Probleme in rambursarea unor credite sunt si la nivel central, in ceea ce priveste Registrul Auto Roman, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania si Compania Nationala CFR SA, responsabila cu administrarea infrastructurii feroviare.
Toate aceste imprumuturi neachitate, atat la nivel local, cat si central, au facut ca datoria MFP catre BNR sa ajunga pana in prezent la 99,6 miliarde de lei.
Baza legala pentru comisioane de 10 euro si 50 de dolari
Un alt domeniu pe care-l va reglementa ordonanta este acela al platii comisioanelor bancare aferente transferurilor efectuate catre agentiile de rating Standard & Poors, Fitch Ratings Ltd., Japan Credit Rating Agency Ltd. si Moody*s Investors Service.
Pe baza acordurilor semnate de Guvern cu aceste institutii pentru evaluarea riscului de tara, banii aferenti au fost virati fara nici o problema. Totusi, bancile comerciale la care respectivele agentii aveau conturile au solicitat, cum era si normal, comisioane. Chiar daca acestea nu au totalizat, pana in prezent, decat ridicolele sume de 10 euro si 50 de dolari, nu exista baza legala pentru plata lor. Acum, se propune preluarea acestor sume la bugetul statului.
Imprumut pentru Tarom
Compania aviatica nationala Tarom a contractat credite externe in valoare de 229,1 milioane de dolari, garantate integral de stat, pentru achizitionarea a patru aeronave de tip Airbus A 318.
Potrivit contractului cu Airbus GIE, Tarom trebuie sa achite un avans de 15% din pretul de achizitie, in valoare totala de 40.717.040 de dolari. Mai mult, Airbus GIE a solicitat plata unei cote din avans inainte de contractarea creditelor externe. Tarom a achitat deja, in contul furnizorului francez, la inceputul anului in curs, suma de 10.179.260 de dolari. Pentru a se da baza legala acestei plati, se va aproba contractarea de catre Tarom a unui credit extern de 10,2 milioane de dolari, garantat integral de Ministerul Finantelor.
Colectarea CAS trece la ANAF
O alta masura asteptata, aceea a preluarii de catre Ministerul Finantelor, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, a activitatilor de colectare, control si solutionare a contestatiilor privind CAS, contributia pentru somaj si cea pentru sanatate va fi reglementata de megaordonanta.
Aceasta masura va intra in vigoare de la data de 1 ianuarie 2005, prin preluarea respectivelor activitati de la ministerele muncii si solidaritatii sociale, respectiv sanatatii.
Institutii pentru industria militara
De asemenea, proiectul de act normativ stabileste si unele masuri vizand reglementarea cadrului pentru operatiunile compensatorii prin care se stabilesc, de catre autoritatile contractante, multiplicatorii de compensare in achizitiile de tehnica speciala.
Reglementarea este necesara deoarece, chiar daca o ordonanta din 2002 privind procedurile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de aparare, ordine publica si siguranta nationala prevedea infiintarea Agentiei de compensare pentru tehnica speciala si a Comisiei mixte pentru compensare, acest lucru nu s-a intamplat nici pana in prezent.
Fara facilitati in zonele defavorizate
Acestea vor fi eliminate total, prevede proiectul de ordonanta. Facilitatile fiscale din zonele defavorizate vor disparea in termen de 90 de zile de la data publicarii actului normativ in -Monitorul Oficial-, ca urmare a presiunilor facute in acest sens asupra oficialilor romani de catre responsabilii europeni.
Masura este necesara in vederea finalizarii negocierilor cu UE la Capitolul 6 – -Politica in domeniul concurentei-, care presupune eliminarea din legislatia nationala a tuturor formelor de ajutor de stat incompatibile cu acquis-ul comunitar.
Liberalizarea consumabilelor pentru casele de marcat
Acelasi capitol de negociere cu UE a condus la necesitatea liberalizarii modului de comercializare a consumabilelor pentru casele de marcat fiscale.
In expunerea de motive a proiectului de ordonanta se arata ca oficialii europeni au considerat drept -anticoncurential- actualul sistem, prin care comerciantul trebuia sa cumpere consumabilele doar de la cel de la care a achizitionat casa de marcat.
Imobilele nevandute devin locuinte sociale
O alta reglementare vizeaza modul de valorificare a bunurilor confiscate. O prima modificare se refera la valorificarea mijloacelor de plata in valuta convertibila.
De asemenea, bunurile imobile intrate in proprietatea statului si care nu au putut fi valorificate in termen de 180 de zile de la data evaluarii vor fi transformate in locuinte sociale, trecand in proprietatea privata a unitatilor administrativ-teritoriale.
Aspectele semnalate se refera la numai cateva dintre domeniile pe care vrea sa le reglementeze megaordonanta. Fara nici o indoiala, se poate spune ca este actul normativ cu cea mai larga sfera de aplicare din Romania ultimilor 14 ani.
