Radu Mazăre a mințit atât în fața jurnaliștilor cât și a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a scăpa de arestarea preventivă. Strategia sa a dat roade deocamdată, întrucât pentru moment edilul Constanței se află în libertate și chiar îi amenință pe procurori că se va duce și va cere la partid, PSD bineînțeles, să treacă o lege prin care să-i treacă pe procurori în breasla avocaților dacă judecătorii resping arestările preventive cerute de aceștia. Întrebat despre mita primită de la afaceristul Avraham Morgenstern atât de el cât și de fratele său, în conturi la bănci din Israel, prin intermediul lui Elan Schwartzenberg, Mazăre a declarat, pe tonul binecunoscut, că nu e vorba de nicio șpagă, așa cum susțin procurorii, ci de restituirea unui împrumut mai vechi. Potrivit anchetatorilor, "în cursul anului 2011, Morgenstern Avraham, administrator unic al SC Shapir Structures SRL, a oferit primarului municipiului Constanța, Mazăre Radu ?ê?£tefan, prin intermediul unui apropiat al celor doi, Schwartzenberg Emilian, suma totală de 175.000 de euro pentru a facilita câștigarea de către societatea pe care o reprezenta, în condiții avantajoase, a licitației având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)". Potrivit procurorilor, traseul mitei a început de la firma off-shore Larton Consultants Ltd (unic asociat SC Shapir Structures SRL ), care a transferat în contul firmei Melici Management Inc (beneficiar real Schwartzenberg Emilian) 109.835 de euro la 28 iulie 2011 și 173.012 euro la 24 august 2011.
Ulterior, se precizează în aceleași documente, Melici Management Inc a transferat, la 13 septembrie 2011, 95.000 de euro și, respectiv, 40.000 de euro în conturile deținute de Radu Mazăre, respectiv de Alexandru Mazăre, la Israel Discount Bank. Tot în contul personal deținut de Alexandru Mazăre la aceeași bancă, Melici Management Inc a pus alți 40.000 de euro la 6 decembrie 2011. Totalul celor trei tranșe este de 175.000 de euro, atât cât, susține DNA, ar fi luat mită Radu Mazăre de la Avraham Morgenstern.
Întrebat ce reprezentau banii puși de Elan în contul său, mazăre a răspuns cu nonșalanță: "Elan este prietenul meu, e de notorietate lucrul ăsta. (…) Am împrumutat un grec, Elan a preluat creanța asta și mi-a pus banii în cont, fără să mă anunțe. (…) Fratele meu nu-l cunoaște pe Elan, el doar a venit la inaugurarea locuințelor sociale".
Explicația oferită de Mazăre atât magistraților de la Înalta Curte cât și jurnaliștilor reprezintă o minciună de la cap la coadă.
Trădat de propriile declarații de avere
Minciunile primarului PSD de Constanța sunt date în vileag chiar de propriile declarații de avere semnate și asumate chiar de Mazăre. Aceste documente oficiale demontează punct cu punct afirmațiile baronului de Constanța. Într-adevăr, Radu Mazăre i-a împrumutat cu mulți ani în urmă 600 000 de euro grecului Ioanis Poulos Skantzikas, împrumutul figurând în toate declarațiile de avere ale edilului Constanței depuse din 2009 încoace și postate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. Problema e că acest împrumut figurează și în declarațiile de avere depuse în 2012 și în 2013, deși, conform afirmațiilor lui Mazăre, bunul său prieten Elan ar fi preluat datoria grecului și în contul acesteia i-ar fi plătit în 2011, în 13 septembrie, 95 000 de euro în contul său de la Israel Discount Bank, bani considerați de procurori mită de la Morgenstern Avraham, cel care construit cartierul social din Constanța. Or, dacă lucrurile stau așa cum susține Mazăre, de ce a mai trecut în declarațiile depuse în 2012 și 2013 împrumut către grec și de ce nu l-a trecut pe Elan pe lista datornicilor, dacă acesta preluase creanța de la Ioanis Poulos Skantzikas. De asemenea, dacă i-a returnat Elan o parte din datorie de ce nu a menționat acest lucru în declarațiile de avere din 2012 și 2013?
La aceste întrebări , primarul Mazăre nu a oferit până acum niciun răspuns, dar declarațiile sale de avere vorbesc mai mult decât edilul Constanței pe această temă. De asemenea, trebuie precizat că Radu Mazăre nu a menționat în niciuna din declarațiile sale de avere contul de la Israel Discount Bank, unde a recunoscut că a primit 95 000 de euro , în 2011, de la prietenul său Elan Schwartzenberg.
Senatorul Mazăre nu și-a declarat contul din Israel
Potrivit procurorilor DNA, și fratele lui Radu Mazăre, senatorul Alexandru Mazăre , ar fi primit, tot prin intermediul lui Elan Schwartzenberg de la afaceristul israelian Avraham Morgenstern, 80 000 de euro, în 2011, în două tranșe, într-un cont al său deschis tot la Israel Discount Bank.Nici în declarațiile de avere depuse de senatorul PSD Alexandru Mazăre, în 2012 și 2013 nu apare acest cont, fratele edilului din Constanța menționând doar conturile de la BRD și Bancpost, chiar dacă formularul declarației de avere menționează cât se poate de clar atât conturile deschise în țară cât și în străinătate. Senatorul PSD va explica cu certitudine procurorilor amnezia care l-a făcut să ”uite” din declarațiile de avere cele 80 000 de euro primite de la Avraham Morgenstern via Elan.
Mazăre-fan cont escrow
Primirea mitei prin "intermediar", similară cu utilizarea contului escrow în relațiile comerciale, ar fi fost propusă chiar de Radu Mazăre, care îi dezvăluia lui Elan Schwartzenberg preferința pentru un astfel de cont: "Eu, de când am învățat să fac business, am învățat să lucrez cu contul escrow".
Informațiile apar în documente din dosarul de mită al primarului Constanței, obținute de Mediafax.
Mecanismul utilizat pentru primirea mitei de către Radu Mazăre de la Avraham Morgenstern seamănă, susțin anchetatorii în respectivele documente, cu utilizarea contului escrow în relații comerciale.
Contul escrow, explică anchetatorii, este un depozit colateral care are ca scop principal protejarea participanților la tranzacții comerciale. Principala caracteristică a contului escrow este că permite depunerea sumelor in favoarea beneficiarului, însă ridicarea acestora este condiționata de îndeplinirea unor condiții contractuale. În același timp, deponentul are posibilitatea recuperării integrale a disponibilului din cont în cazul în care partenerul nu își îndeplinește obligațiile.
Acest mecanism, susțin procurorii, a fost, probabil, propus de Radu Mazăre, care, într-o convorbire cu Elan Schwartzenberg din martie 2012, își arăta preferința pentru utilizarea contului escrow: "Altceva să-ți spun și cu asta încheiem discuția: Escrow! Eu, de când am învățat să fac business, am învățat să lucrez cu contul escrow".
În acest context, procurorii arată, în aceleași documente, că Elan Schwartzenberg a fost ales ca intermediar pe traseul banilor de la Morgenstern la Mazăre pentru că se bucura de încrederea celor doi, fiind astfel un garant că fiecare dintre aceștia își va îndeplini "obligațiile" asumate, respectiv "Morgenstern Avraham era sigur că Schwartzenberg Emilian îi va transfera banii primarului Mazăre Radu ?ê?£tefan doar în momentul în care era sigur de efectuarea de către acesta a demersurilor favorabile societății sale, iar Mazăre Radu ?ê?£tefan era sigur că, odată banii transferați de reprezentantul societății Shapir în conturile lui Schwartzenberg Emilian, îi va primi de la acesta din urmă pe măsură ce va facilita câștigarea licitației de către societatea Shapir".
Unde dai și unde crapă!
Transferul banilor de la Morgenstern către frații Mazăre s-a făcut, în trei tranșe, printr-o firmă a lui Schwartzenberg, operațiunile fiind justificate ca onorarii (fees), susțin anchetatorii.
Informațiile legate de traseul banilor au rezultat din analiza documentelor bancare, a ordinelor de plată și a extraselor aferente conturilor deținute de Melici Management Inc, beneficiar real Elan Schwartzenberg, de la banca LGT Bank din Liechtenstein. "Aceste documente au fost obținute într-o altă cauză aflată în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție, însă, în baza comisiei rogatorii cu autoritățile judiciare din Liechtenstein efectuate în prezenta cauză, s-a obținut acordul de folosire a acestor documente", mai spun procurorii DNA care instrumentează dosarul.
Întrebat de anchetatori despre transferurile de bani de la firma lui la cea a lui Schwartzenberg, Avraham Morgenstern le-a spus anchetatorilor că nu reține care a fost scopul lor, precizând însă că între cele două societăți era încheiat un contract de consultanță din partea firmei Melici către Larton.
"Fiind întrebat în ce a constat această consultanță oferită de firma Melici, inculpatul (Morgenstern – n.r.) a declarat că Melici a căutat proiecte în Europa, cum ar fi în România, Ucraina, Serbia, fără a găsi vreodată vreun proiect, Melici nu a furnizat nimic firmei Larton, rezultatul a fost zero", se mai arată în documentele anchetatorilor.
Procurorii mai spun că, odată ce Mazăre i-a dat lui Morgenstern "dovezi de încredere" între care emiterea unei autorizații la 19 iulie 2011, omul de afaceri israelian a făcut, nouă zile mai târziu, primul transfer de bani către firma controlată de Schwartzenberg.
Primarul Constanței, Radu Mazăre, și omul de afaceri Avraham Morgenstern, care i-ar fi dat mită 175.000 de euro pentru a-și asigura câștigarea contractului pentru construirea locuințelor sociale din campusul "Henri Coandă", vor fi cercetați în libertate, sub control judiciar, a decis, miercuri seară, ICCJ.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) nu este definitivă, ea putând fi contestată la aceeași instanță.
De altfel, reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au precizat că vor contesta decizia de miercuri seară.
Iulia Nueleanu
