Un nou episod din cadrul preaminunatului program -Fabricat in Romania- s-a desfasurat, zilele trecute, cu ocazia vizitei cancelarului Gerhard Schroder in Romania: s-au semnat opt contracte, prin care tot atatea firme si institutii germane se vor ingriji, pentru cateva miliarde de euro, de reabilitarea si modernizarea infrastructurii romanesti. Cu viteza americana si… (completam noi) cu tactica germana, productia romaneasca de echipamente si utilaje pentru industrie a fost, din nou, sprijinita in asigurarea accesului pe piata romaneasca, asa cum prevede, cat se poate de clar, programul atat de drag guvernului. Ideea de baza a senzationalei inventii guvernamentale (-cumparati produse fabricate in Romania, pentru a asigura romanilor locuri de munca-) a fost inca o data – pentru a cata oara? – transpusa intr-o realitate ieftina, in care pana si banala salopeta muncitoreasca este adusa de peste granita. Productia autohtona, incurajata la maximum prin diverse achizitii (publice!) de peste hotare este, astfel, stimulata sa se orienteze catre export, pentru ca materialele romanesti, inclusiv cele purtand pe eticheta -floricica- – sigla maron-galbuie a programului -Fabricat in Romania-, nu mai au loc pe piata romaneasca. De ce? Decat sa raspundem la aceasta controversata intrebare, mai bine intrebam noi: pentru ce s-a facut atata valva si publicitate in jurul initiativei ca romanii sa cumpere marfa produsa in Romania, stiindu-se bine – mai ales la Palatul Victoria – ca marile achizitii nu se vor face de pe piata autohtona?! Pentru ce, inca din 2001, -floricica- a fost vanturata pe toate canalele de comunicare publica, daca in culise se redactau contracte de miliarde de euro cu diversi furnizori straini?
Nu avem nici cea mai mica indoiala ca, fara colaborarea cu marile nume de pe piata mondiala, noi nu ne-am putea ridica la nivelul Europei, dar atunci la ce a fost bun tot acest circ de-i zice -Fabricat in Romania-? Cum se simt, astazi, -botanistii- care au cheltuit sume considerabile pentru a obtine dreptul de a afisa pe etichetele produselor lor celebra -floricica-? Astazi, adica dupa aproape patru ani in care autoritatile romane au cumparat numai si numai -de-afara- atat echipamente care se produc, la aceeasi calitate, dar mult mai ieftin si in Romania, cat si produse pentru care achizitia din strainatate nu poate fi justificata cu nici un argument rezonabil. Sa ne aducem aminte numai de europubelele cumparate de aiurea si aduse in Bacau, in 2003, de catre primaria aflata atunci sub administratia lui Sechelariu, in timp ce sapte firme romanesti producatoare de lazi de gunoaie se zbateau in pragul falimentului. Sau de unitatea de alimentatie publica din Bicaz, unde, la cativa kilometri de cea mai mare pastravarie din Europa, se expuneau spre vanzare pastravi importati din Norvegia…
Inca o data, achizitia din strainatate nu poate si nu trebuie sa deranjeze pe nimeni, cand e vorba de produse si echipamente de ultima generatie care contribuie la alinierea Romaniei la standardele internationale de calitate. Poate, si trebuie sa deranjeze, in schimb, perversitatea cu care o idee deosebit de generoasa (-romanii trebuie sa cumpere cat mai multe produse fabricate in Romania pentru a se ajuta intre ei-) e folosita exclusiv pentru a polei imaginea unui guvern, a unei echipe de ordonatori de credite care, in goana lor dupa comisioane, confunda conceptul -Fabricat in Romania- cu programul -Fabricat in Strainezia-.
