Oprescu repară clădirile cu bulină așa cum s-a pregătit și de iarnă
Activitatea seismică desfășurată la scara globală în ultima perioadă a determinat sporirea preocupărilor din partea specialiștilor pentru astfel de fenomene. Potrivit unor studii făcute recent de o organizație non-guvernamentală de profil din SUA, Romånia se află în zona europeană cu risc ridicat de producere a unor cutremure devastatoare. Același ONG a studiat care va fi numărul de decese cauzate de un cutremur cu magnitudinea de 6,0 grade pe scara Richter sau chiar și mai mari. Cele mai expuse capitale ale lumii se află în Asia, în state supraaglomerate precum India, Filipine sau Indonezia. Motivul principal pentru care aceste țări sunt mai expuse decåt celelalte se regăsește în infrastructura precară. Conform specialiștilor, în cazul unui seism de 6 grade, Kathmandu, capitala Nepalului, ar fi putea înregistra pånă la 70.000 de victime. După același scenariu, New Delphi, capitala Indiei, cu 14 milioane de locuitori, ar contabiliza circa 38.000 de morți, iar Istanbulul ar număra pånă la 55.000 de decese. Romånia se situează, pe această hartă seismică a Europei, într-o zonă foarte expusă la cutremure devastatoare. În țara noastră, cea mai expusă arie la asemenea calamități naturale este Vrancea, regiune în care se înregistrează circa 90% dintre cutremure. În ciuda acestor realități, autoritățile nu sunt foarte preocupate de această problemă, cu toate că Romånia s-a confruntat, în 1977, cu un cutremur foarte puternic, care a lăsat în urmă multe victime din råndul populației, precum și importante pagube materiale.
Deși au trecut mai bine de 30 de ani de la acea catastrofă, Capitala are 120 de locuințe etichetate cu celebra „bulină roșie“. Numărul clădirilor expuse la un risc seismic de diferite grade atinge circa 400, o cifră care ar trebui să sperie orice primar. Nu și pe Oprescu. Paradoxal, în 2009, autoritățile locale au consolidat doar una dintre aceste clădiri. „Bucureștiul este recunoscut ca fiind capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa. Cu cåt clădirile sunt mai vechi, mai înalte și au spații publice mai largi la parter, cu atåt vor fi mai avariate în cazul unui cutremur“, a declarat Dan Lungu, director general al Institutului Național al Monumentelor Istorice și profesor la Universitatea Tehnică de Construcții.
Reabilitări inexistente
În ciuda unor astfel de previziuni, în ultimii 19 ani, Capitala a „beneficiat“ de consolidarea a 12 clădiri. În luna mai a anului 2009, primarul general Sorin Oprescu promitea bucureștenilor că vor avea parte, până în 2011, de 50 de clădiri categorisite cu „bulina roșie“. „Reabilitarea unui apartament de două camere, după câteva calcule aproximative, costă în medie circa 10-13 mii de euro și nu 30-40 de mii“, spunea Oprescu în urmă cu câteva luni, precizând însă că sumele variază în funcție de mai multe criterii, printre care și anul în care a fost construit imobilul. Edilul a mai adăugat că speră ca numărul reabilitărilor clădirilor cu risc ridicat la seism să se ridice, în 2010, de la 50 la 300. Cu toate acestea, Oprescu pare zilele acestea mult mai preocupat să facă figurație stradală în încercarea de a-și dovedi preocuparea față de craterele de pe carosabil. Reamintim că în urmă cu circa o săptămână, o înregistrare audio cu Oprescu care le spunea drumarilor să facă o treabă de mântuială doar de ochii presei făcea furori în mass-media. Tupeist ca de obicei, Oprescu a declarat ulterior că nu își cere scuze pentru acele afirmații făcute și pentru încercarea de „prostire“ la care a supus presa, dar și opinia publică. Pe același sistem, primarul Oprescu „operează“ și Centrul vechi al Bucureștilor, în care sunt concentrate foarte multe clădiri cu un grad extrem de ridicat de prăbușire în cazul unei seism, nici măcar foarte puternic. Bineînțeles licitațiile s-au făcut și banii s-au distribuit frățește pentru lipitorile de pe lângă primărie. Cei păgubiți am rămas tot noi, contribuabilii eterni, care cotizăm regulat la „Caritasul edilitar“. Centrul vechi rămâne în continuare un loc în care se împletesc noroaiele și gunoaiele, cu scândurile șubrede ale podețelor și acoperișurile clădirilor lăsate în paragină, gată să cadă pe noi. Pentru toate acestea îi mulțumim primarului independent… de promisiuni, Sorin Oprescu!
