Deși se vaită că nu mai are bani pentru subvenții la căldură și transport
„Fără număr, fără număr…“. Acesta este lait-motivul mandatului lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei. Astfel avem gropi fără număr, maidanezi fără număr și tot așa pånă la banii fără număr cheltuiți pe proiecte izvoråte probabil din filmele lui James Cameron, că tot este „Avatar“ la modă. N-avem parcări, dar vom avea grădini suspendate, n-avem canalizare, dar vom avea cele mai minunate fåntåni arteziene, scumpe de-ți iau mințile. Totul oferit la discreție din bugetul primăriei, adică din banii plătiți de noi pentru taxe și impozite locale. Colac peste pupăză, deși Primăria Capitalei deschide larg buzunarul cånd vine vorba de ceasuri de aur, fåntåni mirobolante și grădini de inspirație babiloniană, primarul Sorin Oprescu ne-a anunțat ieri că nu mai are bani pentru a subvenționa RATB și RADET și, prin urmare, ne așteaptă vremuri grele traduse prin scumpirea apei calde, a căldurii și creșterea prețului la transportul comun în București. „RATB șI RADET sunt două găuri negre în buget. (…) În aceste condiții, am decis oprirea subvenționării pentru RATB și RADET, iar acestea trebuie să se transforme în instituții comerciale și să meargă pe profit. Astfel vom putea să optimizăm utilizarea banului public. Vorbim despre cåteva milioane de euro anual“, a declarat Sorin Oprescu ieri, într-o conferință de presă. Primarul Capitalei n-a scos însă niciun cuvånt despre gaura neagră de la ALPAB, instituție care cheltuie bani cu lopata pentru proiectele fanteziste ale lui Oprescu și, probabil, pentru bunăstarea clientelei sale.
Deși ne-a anunțat că nu mai are bani pentru a subvenționa apa caldă, căldura și transportul în comun din București, Oprescu n-a vorbit nimic despre proiectul avizat chiar de domnia sa, de a repara fåntånile arteziene de la Piața Unirii cu peste 10 milioane de euro. Și n-a scos o vorbă nici despre celelalte 4 milioane de euro pe care le va plăti pentru repararea artezienelor din Parcul Tineretului. Aceste proiecte, girate chiar de primarul Oprescu, vor fi discutate în ședința de astăzi a Consiliului General și doar bunul-simț al consilierilor mai poate salva cåte ceva din banii bucureștenilor.
Peste 10 milioane de euro pentru fântânile de la Unirea
Ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) prevede la punctul 6 un Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Reparații capitale fântâni Bd. Unirii“, iar la punctul 8 un Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Reabilitarea fântânilor arteziene din Parcul Tineretului“. Conform datelor oficiale, numai pentru repararea fåntånilor din Bulevardul Unirii vor fi cheltuite 10.223.229 de euro. Expunerea de motive care însoțește proiectul de hotăråre este demnă de băgat în seamă pentru că ea justifică necesitatea cheltuirii banilor noștri pentru repararea fåntånilor de la Unirea. Potrivit oficialilor primăriei, „elementele decorative ale fåntånilor au fost realizate de către artiștii Uniunii Artiștilor Plastici și au o temă florală sau animalier-acvatică pentru a da fiecărei fåntåni o anumită personalitate. Trecerea timpului și-a pus amprenta asupra proiectului original de realizare a fåntånilor, care au suferit multe schimbări, astfel încåt elementele decorative și sistemele decorative ale acestora s-au deteriorat“. Și, pentru că s-au deteriorat, trebuie reparate chiar acum, cånd nu mai sunt bani nici pentru căldură, nici pentru transportul în comun. Lucrările, care vor dura șase luni, vizează reabilitarea elementelor decorative, completarea ornamentelor distruse, reparații la sistemul de canalizare-pompare, la sistemul de iluminat și la sistemul de distribuție a apei. Putem pune pariu că se vor găsi cele 10 milioane de euro pentru băieții deștepți care vor cåștiga licitația, dacă se va ține vreuna.
În cazul fåntånilor din Parcul Tineretului, bugetul prevăzut pentru reparații este ceva mai redus, doar 3.848.070 de euro. E firesc pentru că în Parcul Tineretului sunt mai puține fåntåni și nici n-au fost realizate de artiștii Uniunii Artiștilor Plastici. Aici e vorba de reparații uzuale, dar cam usturătoare pentru buzunarele noastre. Lucrările la cele trei fåntåni din Parcul Tineretului, pe o suprafață totală de 1.835 de metri pătrați, se referă la reabilitarea bazinelor de apă și găsirea unor soluții pentru reducerea consumului de energie electrică și apă. Reabilitarea va dura patru luni. Patru milioane de euro, în patru luni, bună afacere în vreme de criză!
Reparații fără număr…
Fåntånile de pe Bulevardul Unirii nu sunt la prima reparație. Ziarul „Curentul“ scria anul trecut cum Primăria Capitalei, prin ALPAB, a plătit 700.000 de euro pentru reparații și aranjamente peisagistice la aceleași fåntåni arteziene. Oprescu ne anunța în urmă cu un an că Bulevardul Unirii va fi transformat într-un Champs-Elysées după finalizarea reparațiilor la fåntåni. Bag seama că avem nevoie în fiecare an să refacem acest Champs-Elysées de Dåmbovița, de vreme ce numai după un an e nevoie de 15 ori mai mulți bani pentru repararea fåntånilor. ALPAB nici nu a organizat anul trecut licitație publică, așa cum prevede legea, deși suma contractului a ajuns la 700.000 de euro. Fostul director al instituției, Gabriel Iosif, cel care a semnat contractul, susținea că a avut loc „o procedură de achiziție“.
Procedura de achiziție trecută în caietul de sarcini a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, criteriu nerespectat însă. Lucrarea a fost atribuită prin cerere de ofertă trimisă unei singure firme, Eco Strade SRL, deși doar în București există peste 1.500 de firme care au același obiect de activitate cu societatea aleasă.
De altfel, există și un raport al Curții de Conturi care susține că banii plătiți de ALPAB anul trecut pentru „coafarea“ artezienelor de la Unirea sunt prea mulți, motiv pentru care a cerut firmei EcoStrade să dea înapoi o parte din bani. Ce a luat însă Curtea de Conturi a dat cu două måini înapoi directorul ALPAB, Radu Popa, un personaj extrem de generos cånd vine vorba de banii noștri. De altfel, pe la colțuri se vorbește că există deja un cåștigător pentru contractele ce vizează reparațiile fåntånilor. Un băiat deștept, ca și-n alte dăți.
