La sfârșitul anului trecut s-a tot vorbit de faptul că România nu va mai primi bani de la bugetul UE pentru POSDRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Ce nu s-a spus este că această penalizare va fi cauzată în mare parte fix de o problemă majoră de „resurse umane”: clasicul „nepotism”, care a acaparat POSDRU peste limita de suportabilitate a oficialilor Comisiei Europene. Ca să înțelegeți mai bine cum funcționează sistemul de rubedenii la acest program, vă dăm o radiografie a ceea ce s-a întâmplat la Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB).
Președintele CCIB este Sorin Dimitriu. Fiul 'mnealui, ?ê?£erban Dimitriu, a fost cooptat în proiectele POSDRU ale CCIB-ului, condus de taică-su'. Același președinte Sorin Dimitriu o avea consilieră pe Gabriela Dumitriu, al cărei fiu, Mihai Dumitriu, și-a găsit și el de lucru în proiectele POSDRU ale Camerei de Comerț, sub pulpana mamei. Alexandra Tănase, fiica directoarei de Programe și Finanțare Externă, Ruxandra Stoica, nu s-a lăsat mai prejos și a prins și ea, sărăcuța, un post pe POSDRU. Andreea Apalaghiei, fata managerului de proiect Anca Apalaghiei, nu s-a temut că o dă de gol numele și s-a băgat și ea la înhățat bani euro-peni sub ochii maică-sii. În regulamentul oficial al accesării fondurilor pe POSDRU, dar și în contractele pentru fiecare proiect al CCIB se spune clar: „Reprezintă conflict de interese orice situație care împiedică părțile contractante să aibă o atitudine profesionistă, obiectivă și imparțială sau să execute activitățile prevăzute în prezentul contract într-o manieră profesionistă, obiectivă și imparțială, din motive referitoare la familie, viață personală, afinități politice ori naționale, interese economice sau orice alte interese. Interesele anterior menționate includ orice avantaj pentru persoana în cauză, soțul/soția, rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv.”
Deși au fost sesizate mai multe instituții din subordinea Ministerului Muncii cu privire la aceste crase conflicte de interese, niciuna dintre ele nu a luat măsuri. Poate fiindcă în joc erau multe milioane de euro, care închid guri și înmoaie pixuri? Iată cam despre ce sume vorbim și cum au trecut ele din conturile unei bănci care s-a făcut că nu vede nimic (vă dăm în edițiile viitoare numele ei) în mâna unor angajați, fii și fiice de șefi ai CCIB:
Timp de aproape 3 ani, CCIB a scos lunar din bancă miliarde de lei, atenție, în numerar. Aceasta sub pretextul plății salariaților și furnizorilor, în condițiile în care salariații aveau carduri de salariu. Din contul de proiect s-au transferat în contul de casă, iar apoi un apropiat al președintelui Sorin Dimitriu mergea cu sacoșa la bancă și scotea banii grămadă în fiecare lună. E evident că prin asta se urmărea depersonalizarea banilor europeni. Era mult mai ușor să scrie un OP si să-l dea băncii, numai că în acest caz rămâneau urme pe bancă în privința a ce face CCIB cu fondurile europene. Mai apoi, o parte din banii scoși la sacoșă mergeau către salarii și restul se rețineau ca „sponsorizare din partea angajaților” (cea mai mare parte a banilor 70-80 %). Toată această schemă financiară a fost relevată anul trecut de DNA în dosarul penal deschis pe numele șefului CCIB, Sorin Dimitriu. Într-un an s-au colectat în medie 3.000.000 de lei din fictive sponsorizări. Se pune întrebarea de ce nu s-a sesizat banca respectivă, de ce nu s-a sesizat Ministerul Muncii, de ce nu s-a sesizat Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor pentru situația de la CCIB. Căci altfel, de ce nu s-a autosesizat conducerea CCIB, nu are sens să ne întrebăm, din moment ce chiar ea, prin sistemul de rubedenii angajate, dirija transferul banilor.
Surse din DNA susțin că deturnarea fondurilor UE de la CCIB s-a făcut și cu supervizarea unui mare expert în astfel de daraveri: Aurel ?ê?£aramet, fostul director al Fondului de Garantare a IMM-urilor, acuzat în toamnă că a dat mai multor bănci o gaură de 20.000.000 de euro. Îl găsim trecut drept „coordonator logistică și informare” pe unul dintre proiectele CCIB în care s-a făcut „coordonarea” financiar-bancară descrisă mai sus.
(va urma)
Alexandru CĂUTI?ê?£
