Munca fara forme legale, definita in mod generic -munca la negru-, a devenit, in ultimi ani, un fenomen extrem de nociv pentru economia romanesca. Aceasta activitate este prestata in afara cadrului legal si se desfasurata fara existenta contractelor individuale de munca sau a conventiilor civile de prestari servicii.
Aproximativ 2,4 milioane de romani muncesc la negru. Reprezentantii marilor confederatii sindicale spun insa ca fenomenul este mult mai grav. Ei sunt de acord cu faptul ca 2,5 milioane de persoane lucreaza tot timpul la negru, iar alte 1,5 milioane lucreaza fara forme legale ocazional. Specialistii din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale sustin ca numarul celor care lucreaza la negru nu depaseste 700.000. Este greu de crezut. Amebele variante sunt usor exagerate, una spre plus, cealalta spre minus. Adevarul este, probabil, la mijloc. Calculele noastre plaseaza fenomenul undeva la 1,9 – 2,4 milioane de persoane. Daca datele furnizate de institutiile abilitate sunt exacte, putem spune ca aproximativ 19% dintre romani lucreaza la negru. Fenomenul aduce pejudicii atat statului, care este privat de mari sume de bani, cat si angajatului, care se vede pus in situatia de a nu beneficia de nici o protectie. Persoanele care practica munca fara forme legale nu sunt platite, niciodata, corespunzator muncii prestate si sunt lipsite de o serie de drepturi, cum ar fi concediul de odihna, vechimea in munca, asigurarile sociale si de sanatate si desomaj.
-Munca fara forme legale s-a dezvoltat intens dupa 1989 in cadrul unei economii de piata in care patronii, in mod constient sau inconstient, au incercat sa se sustraga de la plata tuturor contributiilor cuvenite in mod legal bugetului asigurarilor socile de stat si a impozitelor aferente-, explica inspectorul- sef al Directiei Inspectia Muncii, Mariana Basuc. Tot ea sustine ca nu exista o evaluare a celor care lucreaza fara forme legale, insa admite ca aproximativ 700 de mii de persoane nu mai figureaza in evidentele ministerului de resort. Tot Mariana Basoc spune ca, anul trecut, 4.193 dintre angajatorii verificati practicau munca fara forme legale. Esantionul verificat reprezeta 10% din numarul total al angajatorilor inregistrati la inspectorate, la nivelul anului 2000. Deci numai prin verificare a numai 40.000 de firme, ministerul de resort a plasat fenomenul undeva la 9,4%. Trebuie insa precizat ca, in anul 2000, numarul angajatorilor se ridica la 471.073. Marile confederatii sindicatele au facut, recent, o evaluare a celor care lucreaza fara forme legale si spun ca ar fi vorba despre aproximativ 4 milioane de oameni care muncesc la negru. Liderul BNS, Bogdan Hosu, precizeaza ca, 2,5 milioane dintre acestia lucreaza tot timpul la negru, iar restul, pana la 4 milioane, se afla in aceasta situatie doar ocazional. Atat Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, cat si marile confederatii sindicale au tendinta de a exagera. Probabil ca adevarul este undeva la mijloc sau mai aproape de evaluarea sindicatelor. Dar sa vedem care este realitatea. Stim ca, in anul 2000, populatia activa se ridica la aproximativ 13,3 milioane de persoane, iar populatia activa ocupata – la 8,4 milioane. Mai stim, de asemenea, ca numarul somerilor se ridica la un milion de persoane. Daca scadem numarul somerilor si al celor angajati din totalul populatiei active, vedem ca 3,9 milioane de oameni nu lucreaza, in mod oficial, nicaieri. Deci pot fi suspectati ca lucreaza fara forme legale. Lucrurile nu stau insa asa. In randul populatiei active intra si agricultorii, femeile casnice, elevii din anii terminali, studentii si chiar parazitii. Aceste categorii insumeaza aproximativ 1,5 – 2 milioane de persoane. In aceste conditii, numarul celor care lucreaza fara forme legale se ridica la 1,9 – 2,4 milioane de persoane. Asta inseamna ca aproximativ 19% dintre romani muncesc la negru.
Efectele muncii la negru
Angajarea de personal fara forme legale, deci fara ca angajatorul sa plateasca taxele si impozitele cuvenite, aduce prejudicii atat statului, care este privat de mari sume de bani, cat si angajatului, care se vede pus in situatia de a nu beneficia de nici o protectie.
-Persoanele care practica munca fara forme legale sufera serioase dezavantaje sociale si economice, cum ar fi lipsa stabilitatii in munca, dreptul de a fi platite corespunzator muncii prestate, dreptul la concediu de odihna, dreptul la vechimea in munca, lipsa dreptului de asigurari sociale si de sanatate, lipsa posibilitatii de a intra in somaj, lipsa aplicarii normelor de sanatate si securitatea muncii-, a adaugat Mariana Basuc.
Angajarea de personal fara forme legale se face fie printr-un acord verbal sau tacit intre angajat si angajator, situatie in care angajatul stie ca nu are forme legale dar acepta situatia din diferite motive, fie angajatul crede ca lucreaza legal, deoarece a semnat un contract de munca sau de prestarii servicii, dar angajatorul nu a depus aceste acte la camera de munca.
Cele mai multe abateri de la normele legale in ceea ce priveste angajarea de personal au fost descoperite in judetele Botosani, unde au fost depistate 1.763 de persoane angajate fara forme legale, Prahova, cu 1.720 de persoane, si Maramures, cu 1.584 de angajati ilegal.
Repartitia pe arii geografice a firmelor care angajeaza personal fara forme legale este deosebit de interesanta, ea reflectand atat nivelul economic diferit, cat si o alta perceptie a angajatilor. Astfel, cele mai afectate de acest fenomen sunt estul si sudul tarii, in timp ce vestul si centrul sunt cu mult sub medie.
Daca zonele in care fenomenul se manifesta sunt diferite, motivele sunt intotdeauna aceleasi. Astfel, peste 90% dintre patronii care au fost depistati ca avand angajati fara forme legale au declarat ca regurg la aceasta practica din cauza fiscalitatii excesive.
Cum poate fi diminuat fenomenul
Pentru reducerea numarului de firme care recurg la angajarea de personal fara forme legale, Inspectia Muncii intentioneaza sa mareasca numarul de controale si sa intensifice activitatea de popularizare a consecintelor pe care le atrage munca la -negru-. Totodata, se are in vedere completarea legilor in vigoare referitoare la acest domeniu, precum si marirea cuantumului amenzilor pe care le poate primi un angajator, in cazul in care este depistat ca avand angajati fara forme legale.
Din pacate, lipsa fondurilor se repercuteaza negativ si asupra activitatii Inspectiei Muncii. Schemele de personal sunt sub-dimensionate, calculatoarele sunt o raritate, nu exista un sistem informatic sau o baza de date.
-In ultimii ani, nu am primit nici un fel de alocatii bugetare, activitatea noastra fiind sustinuta doar din fonduri extrabugetare. Din acest motiv, numarul angajatilor este mult mai mic decat ar trebui, iar cei pe care ii avem au inceput sa plece din cauza salariilor foarte mici, a conchis Mariana Basuc.
