La 15 ani de la revolutia din decembrie 1989, in fisetele procurorilor din cadrul Sectiei Parchetelor Militare se mai gasesc 45 de dosare referitoare la evenimentele din acea perioada. In 42 de cauze, procurorii nu au reusit sa stabileasca cine se face vinovat de infractiunea comisa, ele fiind incadrate la capitolul -autor necunoscut-. Abandonate din ordin politic, cauzele sunt ca si inchise, pentru ca la sfarsitul anului in curs se va implini termenul de prescriptie pentru cea mai mare infractiune ce putea fi luata in calcul, omorul deosebit de grav.
In fisetele procurorilor din cadrul Sectiei Parchetelor Militare de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se gasesc, la 15 ani de la producerea evenimentelor din decembrie *89, 45 de cauze referitoare la victimele revolutiei. In cea mai mare parte, anchetatorii nu au reusit sa indentifice autorii, iar cum pana la implinirea termenului de prescriptie pentru cea mai grava infractiune la care puteau fi incadrati, omor deosebit de grav, mai este doar o luna, este mai mult decat clar ca acestia nu vor raspunde niciodata pentru crimele comise.
Din totalul celor 45 de cauze referitoare la anumite fapte comise in timpul evenimentelor din decembrie 1989, 42 au autori necunoscuti. In plus, pe langa acestea, procurorii ar trebui sa refaca urmarirea penala si in alte doua cauze care au fost restituite de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv dosarele revolutiei de la Sibiu si Targoviste. Tot pe masa procurorilor se gaseste si cauza referitoare la decesul generalului Vasile Milea, dosar ce a fost redeschis. Explicatia pentru care procurorii nu au reusit sa finalize cercetarile in aceste dosare la aproape 15 ani de la data comiterii faptelor este data chiar de conducerea Sectiei Parchetelor Militare. -La evenimentele care au avut loc in decembrie 1989 au participat numeroase forte militare apartinand Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, dar si numeroase efective constituite in formatiuni de garzi patriotice si care impreuna cu un numar de civili inarmati nu s-au subordonat in acele momente conducerii unitatilor militare aflate in dispozitiv-, sustine conducerea Sectiei Parchetelor Militare.
Pozitia -ghiocel- la ordin politic
Seria justificarilor nu se opreste aici, procurorii sustinand ca nu au fost capabili sa-i descopere pe criminali datoria haosului ce domnea in randul fortelor armate in decembrie *89. -La toate acestea s-a adaugat ineficienta sistemului informational intre fortele angajate in desfasurarea evenimentelor. Toate aceste motive au determinat in cele mai multe cazuri deschiderea focului, in conditiile unor distorsiuni de apreciere si erori de interpretare, ceea ce a determinat imposibilitatea obiectiva de a stabili de cele mai multe ori relatia autor – victima-, sustin procurorii. Mai mult, aceiasi anchetatori reusesc sa devina si -psihologi-, gasind si multe alte justificari. -La toate acestea se adauga starea tensionata a fortelor armate si a maselor, grevata pe banuielile, mai mult sau mai putin intemeiate, stresul, oboseala, panica, acumulate, toate acestea sporind riscul confuziei si implicit emiterea unor aprecieri si judecati de valoare cu privire la pretinsul adversar-, apreciaza procurorii. Acest punct de vedere se poate aplica pentru victimele de dupa 22 decembrie, dar nu este in nici un caz valabil pentru cei care au deschis focul, deplin constienti de consecinte, impotriva manifestantilor inainte de fuga lui Ceausescu. Mai mult, punctul de vedere exprimat de procurori este aproape identic cu cel exprimat de 15 ani de Ion Iliescu, care sustine, ori de cate ori are ocazia, ca in decembrie 1989 a fost o revolutie, motiv pentru care nu trebuie cautati vinovati. Incapacitatea procurorilor de a rezolva aceste dosare are si o puternica conotatie politica. Cel mai mare masacru de dupa 22 decembrie a avut loc la Bucuresti, unde Ion Iliescu si grupul de -revolutionari-, care preluase puterea, conduceau efectiv ostilitatile. Vinovatii morali ai acelui masacru sunt cunoscuti de o tara intreaga, dar nu si de procurori.
Fara remuscari
-Daca se aplica legea, am fi ramas fara generali in armata, pentru ca cei care au fost facuti generali dupa decembrie 1989 sunt cei care au tras la revolutie-, declara, in urma cu cativa ani, Radu Tinu, ultimul sef al Securitatii Timis. Cinismul realitatii e desavarsit. Criminalii sunt avansati, in timp ce autorii morali ai masacrului depun flori la mormintele celor pe care i-au ucis. Dupa recastigarea puterii in anul 2000 de catre Ion Iliescu, prima grija a acestuia este sa inchida toate dosarele referitoare la revolutie. Generalul Dan Voinea, cel care s-a ocupat de aceste cauze, este schimbat din functie si tras pe linie moarta. In locul sau este adus un om de casa, procurorul Ionel Slavoiu, inlocuit apoi cu Samoila Joarza. Marii generali, buni prieteni ai -noului- presedinte, sunt facuti scapati, iar timpul a sters raspunderea penala a celor care nu au ajuns niciodata in fata justitiei.
