Industria muzicala romaneasca a inregistrat, anul trecut, pierderi de peste 35 milioane de dolari. Producatorii spun ca 50% din casetele si CD-urile cu muzica romaneasca sunt falsificate. In ceea ce priveste muzica straina, aceiasi producatori spun ca fenomenul depaseste 90 de procente. Fenomenul afecteaza atat statul roman, care nu incaseaza taxele si impozitele aferente, cat si casele de discuri si autorii care au realizat respectivele piese muzicale.
Ucraina, cel mai mare -exportator- de produse-pirat
Aparitia in 1996 a legii care reglementeaza domeniul drepturilor de autor si a drepturilor conexe a fost privita de toata lumea ca fiind primul pas spre stoparea piratarii produselor muzicale, video sau editoriale. Din pacate, cinci ani mai tarziu, situatia nu este cu mult mai buna, piata fiind in continuare invadata de falsuri. -Nu exista estimari oficiale privind amploarea fenomenului, dar, dupa mine, produsele-pirat reprezinta peste 75% din numarul total al CD-urlior si casetelor cu muzica vandute. Procentele sunt diferite, in functie de provenienta produsului, muzica straina fiind piratata in proportie de 90%, in timp ce muzica romaneasca doar in limita a 50%-, explica directorul casei A & A Record*s, Serban Radu.
Piata neagra este, ca si in alte domenii, foarte bine organizata, existand producatori specializati de coperte, carcase, casete sau CD-uri. Data fiind complexitatea executarii operatiunilor de imprimare a unui CD, cea mai mare parte a falsurilor sunt executate in strainatate. De cativa ani, Ucraina a devenit tara cu cel mai mare -export- de CD-pirat. Un loc aparte l-a ocupat si Bulgaria, dar adoptarea unor legi foarte dure si actiunile repetate ale Politiei au condus la diminuarea fenomenului. In Romania se imprima casetele si CD-urile copiate cu ajutorul calculatoarelor. Produsele-pirat din -import- sunt extrem de bine realizate, reproducand aproape integral detaliile celor originale.
Falsificatorii au ajuns sa-si imprime -marca- pe produs
Concurenta foarte puternica de pe piata falsurilor a condus la cresterea calitatii produselor, ajungandu-se chiar ca anumiti pirati, foarte bine cotati pe piata, sa-si imprime pe produs chiar si -marca-.
-Pe langa copierea ilegala a albumelor unui anumit artist sau a unor trupe, piratii folosesc si metoda scoaterii pe piata a unor compilatii care contin cele mai ascultate piese muzicale-, adauga Serban Radu.
Diferenta de cost foarte mare care apare, invariabil, intre un produs falsificat si unul orginal conduce la scaderea vanzarilor, diminuarea profitului si diminuarea investitiilor. -Costurile de productie ale unui falsificator sunt extrem de mici. El nu plateste decat caseta, care il costa 3.000-4.000 de lei, in timp ce pe noi ne costa 10.000-11.000, datorita diferentei foarte mari de calitate. Casele de discuri platesc artistii, promovarea lor, imprimarea pieselor, realizarea unor videoclipuri si, nu in ultimul rand, platesc impozite, taxe si salarii angajatilor. E normal ca intre cele doua produse sa existe o diferenta foarte mare de pret-, declara directorul A & A Record*s.
Au disparut vanzatorii de muzica
Problemele create de piraterie se rasfrang atat asupra casei producatoare, cat si asupra consumatorilor, care sunt privati de posibilitatea de a asculta muzica pe o doresc. -Anul trecut, am incheiat 10-20 de contracte cu artisti sau trupe romanesti, in timp ce anul acesta am incheiat doar trei-patru contracte. Exista foarte multe trupe bune, chiar foarte bune, dar nu ne mai putem permite sa le editam albumele, pentru ca nu suntem siguri ca ne vom recupera banii-, completeaza Serban Radu. Un alt segment afectat este cel al vanzatorilor, rata foarte ridicata a pirateriei impiedicand dezvoltarea unor retele de magazine specializate in vanzarea produselor muzicale. -Piratii nu se complica sa falsifice un album de jazz sau unul cu muzica clasica. Ei au o lista cu cateva sute de piese bine vandute si nu se complica cu prea multe genuri muzicale-, adauga directorul A & A.
Falsuri cu timbre autentice
Chiar si introducerea -timbrului de autenticitate-, care, teoretic, ar fi trebuit sa reduca amploarea pietei negre, nu a avut un impact major. -Exista produse-pirat care au aplicate timbrul. Producatorii de falsuri au gasit foarte repede metode de a-si procura aceste timbre. Cele mai multe timbre sunt vandute falsificatorilor de anumite case de discuri din provincie care nu au alt obiect de activitate in afara traficarii acestor holograme. E o activitate extrem de profitabila. Un timbru cumparat legal costa aproximativ 700 de lei. Cei care le revand, incalcand legea, o fac la un pret de 2.500-3.000 de lei pe bucata-, declara Victoria Stancu, director in cadrul Uniunii Producatorilor de Fonograme din Romania.
Legea, prea blanda cu falsificatorii
Actiunile initiate de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor, organismul abilitat de lege pentru a veghea la respectarea Legii 8, si de Politie au avut drept rezultat confiscarea a peste 20.000 de CD-uri si a aproape 25.000 de casete imprimate ilegal, doar in primele sase luni ale anului in curs. Alte aproape 4.000 de CD-uri au fost confiscate de Politia de Frontiera. Numarul aparent mare al produselor confiscate este infim in comparatie cu numarul unitatilor vandute de falsificatori.
-In anul 2000, industria de profil din Romania a pierdut, conform unor estimari, peste 35 milioane de dolari. La aceasta cifra se adauga pierderile suferite de stat si artisti. Actiunile organizate de UPFR, ORDA si Politie nu pot avea, insa, efecte semnificative atat timp cat autoritatile considera ca acesti falsificatori nu prezinta pericol social. Daca nu vom aplica cu rigoare Legea 8, fenomenul nu va putea fi controlat, ceea ce va insemna ca vom pierde, in continuare, zeci de milioane de dolari-, adauga Victoria Stancu.
