Astăzi, 10 septembrie a.c., a fost lansat în conferinţă de presă Raportul privind acordarea burselor pentru elevi la nivel naţional în anul şcolar 2019-2020, realizat de Societatea Academică din România, think-thank activ în domeniul bunei guvernări în educaţie prin proiectul Şcoli curate, şi Avocatul Poporului, autoritate publică cu rolul consacrat de art. 58 alin. (1) din Constituţie de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
Obiectul raportului a fost reprezentat de situaţia respectării dreptului la burse şcolare al elevilor de către autorităţile publice locale din România în anul şcolar 2019-2020, având la bază date din 3182 de unităţi şi subdiviziuni administrativ-teritoriale în sarcina cărora există obligaţia de a acorda burse şcolare pentru elevi, obţinute cu sprijinul celor 42 de instituţii ale prefectului. Instrumentul burselor şcolare a fost introdus în legislaţia românească cu scopul de a instituţionaliza un mijloc de sprijinire a elevilor cu rezultate şcolare bune sau cu performanţe deosebite, precum şi pe cei aflaţi în categorii de risc, în vederea păstrării acestora în sistemul de educaţie şi a prevenirii abandonului şcolar. În ambele situaţii, acordarea burselor şcolare reprezintă în fapt o modalitate concretă prin care statul român îşi exercită funcţia socială, consacrată de art. 1 alin. (3) din Constituţie, iar ignorarea de către autorităţile publice locale a acestui drept al elevilor poate constitui în practică o adevărată piedică în calea exercitării efective a dreptului fundamental la învăţătură.
Conform art. 82 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, consiliile locale au obligaţia ca anual să adopte o hotărâre prin care stabilesc cuantumul şi numărul burselor de performanţă, merit, studiu şi ajutor social pentru elevi, cu respectarea criteriilor de acordare stabilite prin ordin de ministru, iar conform art. 105 alin. (2), lit. d) au obligaţia să prevadă în bugetul local fondurile necesare pentru acordarea burselor şcolare.
Rezultatele cercetării realizate de Societatea Academică din România şi Avocatul Poporului arată faptul că:
Din 3182 de autorităţi publice locale, doar 180 (5,66%) acordă integral burse şcolare pentru elevi, cu respectarea cadrului legal în vigoare. Astfel, în 3002 unităţi administrativ-teritoriale dreptul la burse şcolare este încălcat, acestea fiind neacordate sau acordate parţial;
Doar un număr de 1043 de localităţi (32,78%) acordă cel puţin un tip de bursă şcolară. Observăm astfel că mai mult de 2 din 3 autorităţi publice locale din România nu manifestă intenţia de a acorda niciun tip de bursă şcolară, privând elevii înmatriculaţi în şcolile de pe raza a 2139 (67,22%) de unităţi administrativ-teritoriale de toate tipurile de burse şcolare pe care legea le prevede. Subliniem faptul că dintre cele 1043 de unităţi administrativ-teritoriale care acordă cel puţin un tip de bursă şcolară, un număr de 863 (27,12% din totalul celor cărora le incumbă obligaţia) acordă burse exclusiv parţial, fapt ce reprezintă tot o încălcare a dispoziţiilor legale în vigoare.
Dintre cele patru tipuri de burse şcolare, bursa de ajutor social se acordă de către 948 de autorităţi publice locale din 3182 (29,79%), bursa de merit de către un număr de 551 (17,32%), cea de studiu de către 266 (8,36%), iar cea de performanţă de doar 163 de autorităţi publice locale (5,12%).
Cu privire la primul indicator, numărul unităţilor administrativ-teritoriale în care se acordă integral burse şcolare, facem precizarea că în cercetarea de faţă am considerat că o unitate administrativ-teritorială care acordă cel puţin bursele de merit, studiu şi ajutor social se încadrează de facto în categoria celor care acordă integral burse şcolare, dat fiind că pentru acordarea bursei de performanţă este necesar să existe înmatriculaţi în unităţile de învăţământ de pe raza localităţii elevi cu vocaţia de a beneficia de această bursă, şi anume: posesori ai premiilor I, II sau III la fazele naţionale ale olimpiadelor/concursurilor/competiţiilor organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau parte a loturilor de pregătire organizate de minister pentru competiţii şcolare internaţionale.
Având în vedere situaţia existentă, Societatea Academică din România şi Instituţia Avocatului Poporului au formulat următoarele propuneri şi recomandări:
Autorităţile publice locale care nu acordă burse şcolare să procedeze de îndată la adoptarea unei hotărâri de consiliu local pentru aprobarea cuantumului şi numărului burselor şcolare pentru elevi, cu respectarea criteriilor generale de acordare prevăzute de OMECTS nr. 5576/2011;
Autorităţile publice locale care nu au prevăzut credite bugetare în bugetul pe anul 2020 în vederea acordării burselor şcolare să procedeze de îndată la rectificare bugetului local în sensul respectării obligaţiei prevăzute de art. 105 alin. (2), lit. d) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;
Inspectoratele şcolare judeţene, servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, să solicite autorităţilor publice locale, în temeiul art. 95 alin. (1), lit. b) şi g) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, respectarea obligaţiei legale de a acorda burse şcolare, precum şi să monitorizeze gradul de acordare a burselor şcolare la nivel judeţean;
Prefecţii, în virtutea rolului de reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu şi în temeiul atribuţiei exprese prevăzute de art. 253 lit. a) din Codul administrativ, să monitorizeze respectarea de către autorităţile publice locale a obligaţiei de a acorda burse şcolare, punându-le acestora în vedere să se conformeze prevederilor legale;
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice cu rol de coordonare în domeniul educaţiei şi în temeiul atribuţiilor prevăzute de art. 94, alin. (2), lit. a), h) şi l) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a funcţiei prevăzute de art. 4, alin. (1), lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, să solicite inspectoratelor şcolare judeţene monitorizarea situaţiei respectării obligaţiei unităţilor administrativ-teritoriale de a acorda burse şcolare şi pe baza datelor obţinute să realizeze rapoarte anuale privind respectarea dreptului la burse şcolare al elevilor;
Guvernul, în calitate de autoritate publică centrală învestită cu rolul constituţional de a organiza executarea legii şi de a executa în concret legea, să adopte o hotărâre privind stabilirea cuantumului minim al burselor şcolare, conform art. 84, alin. (1^1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cuantumuri care să fie în valoare de cel puţin: 134,6 lei (10% din salariul minim net pe economie) – bursa de merit; 269,2 lei (20% din salariul minim net pe economie) – bursa de performanţă; 336,5 lei (25% din salariul minim net pe economie) – bursa de studiu; 403,8 lei (30% din salariul minim net pe economie) – bursa de ajutor social;
Guvernul, în vederea respectării principiului autonomiei locale, consacrat de art. 121 alin. (1) din Constituţie, precum şi a dispoziţiilor prevăzute de art. 138 alin. (5) din Constituţie şi de art. 14 alin. (5) şi (6) din Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, să aloce din bugetul de stat fondurile necesare în vederea asigurării plăţii burselor şcolare la cuantumurile minime mai sus menţionate prin finanţarea complementară, conform art. 105 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.
Situaţia existentă la nivel naţional ne obligă ca iniţiativa noastră să nu se oprească aici, iar în acest sens Instituţia Avocatul Poporului şi Societatea Academică din România vor monitoriza constant gradul de respectare a dreptului elevilor la burse şcolare, precum şi modul în care Guvernul, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, instituţiile prefectului, inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile administrativ-teritoriale îşi vor însuşi propunerile şi recomandările formulate.
„Astăzi nu doar am lansat un raport, în mod public, unor demersuri şi eforturi comune la finalul cărora ne dorim ca în nicio localitate din ţara noastră să nu mai existe elevi cărora le este încălcat dreptul la burse şcolare, iar cuantumurile burselor primite să fie la un nivel decent, care răspunde nevoilor reale ale beneficiarilor. Unul dintre criteriile în baza cărora un elev poate primi bursă socială este ca venitul/membru de familie să fie sub 631,5 lei pe lună, adică cu 120 de lei mai puţin decât ceea ce INS consideră a fi pragul de sărăcie. Elevii care au vocaţia de a primi bursa socială trăiesc sub limita sărăciei, iar mulţi dintre ei au şi nenorocul de a locui în comune, oraşe sau municipii care le ignoră drepturile şi îi condamnă la abandon şcolar. 2296 de unităţi administrative-teritoriale (70,21%) nu acordă bursele sociale pentru elevi, primarii şi consiliile locale ale acestora fiind complici morali ai tragediei celor aprox. 139.000 de copii care au părăsit şcoala doar în anul 2018.” a declarat Constantin-Alexandru Manda, coordonator advocacy – Societatea Academică din România.
Raportul integral, care conţine defalcat pe judeţe situaţia fiecărei unităţi administrativ-teritoriale în parte, poate fi consultat aici: https://publicatii.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2020/09/Raport-na%C8%9Bional-burse-elevi-SAR-Avocatul-Poporului.pdf?utm_source=Presa&utm_campaign=sar%2Bavp%2Bburse&utm_medium=email
Constantin-Alexandru Manda, Societatea Academică din România
