Polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări au înregistrat, de la începutul anului și până în prezent, un număr de 96 de cereri de azil. Principalele state de proveniență sunt Pakistan, Siria și Irak. Solicitanții sunt majoritatea bărbați, cu media de vâstă între 18 și 34 de ani.
Cererile de acordare a unei forme de protecție sunt analizate și procesate de către ofițeri special desemnați din cadrul Centrelor Regionale de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil. Amintim că în România există șase astfel de unități, în București, Timișoara, Giurgiu, Rădăuți, Galați și Maramureș.
Polițiștii examinează individual fiecare cerere, luând în considerare documentele din dosar, datele declarate de solicitant în cadrul interviului coroborate cu informațiile din țara de origine, în vederea acordării unei forme de protecție sau respingere a cererii.
Potrivit legislației naționale în materie de azil, în România se recunoaște statutul de refugiat, la cerere, cetățeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social, se află în afara țării de origine și care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu dorește să solicite protecția respectivei țări, precum și apatridului care, aflându-se, din motivele menționate anterior, în afara țării în care avea reședința obișnuită, nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu dorește să se întoarcă în respectiva țară și cărora nu li se aplică cauzele de excludere de la recunoașterea statutului de refugiat.
De asemenea, se acordă protecția subsidiară cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care există motive întemeiate să se creadă că, în cazul returnării în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios și care nu poate sau, din cauza acestui risc, care nu dorește protecția acelei țări și căruia nu i se aplică cauzele de excludere de la acordarea acestei forme de protecție, prevăzute de actul normativ menționat mai sus.
Prin risc serios se înțelege condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse, tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante sau o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern sau internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă.
În prezent, în România sunt înregistrați aproximativ 2600 de beneficiari ai unei forme de protecție internațională.
