27 martie 1918 – 27 martie 2016, 98 de ani se împlinesc astăzi de la Unirea Basarabiei cu România. La această dată, Sfatul Țării din Republica Moldova a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu România. Decizia unirii a fost luată cu 86 de voturi pentru, dintr-un total de 135. Trei voturi au fost împotrivă în timp ce 36 au fost abțineri. La finalul votatului, rezultatul a fost aclamat și s-a strigat „Trăiască Unirea cu România”.
Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a fost prefaţată de momentul de la 27 martie 1918, când Sfatul ţării de la Chişinău adopta „Hotărârea de Unire”, în care se preconiza, cum sublinia acad. Al Zub, „o suită de reforme, cele mai radicale la momentul respectiv”.
„In 1917, Leiba Bronstein, cunoscut sub numele de imprumut Trotki, si primul sef al Armatei Rosii bolsevizate, care era la acea vreme ministru de Externe a trimis o scrisoare de amenintare la adresa Romaniei, totodata arestandu-l la Petrograd pe ambasadorul Romaniei, Constantin Diamandi, impreuna cu toata Legatia. La vremea aceea Trokti, partenerul evreu al homosexualului bolsevic si bolnav mintal Vladimir Ilici Lenin, planuia uciderea sefului statului roman, Regele Ferdinan, prin actiunea unui comando evreiesc ce urma sa organizeze cateva atentate sangeroase ce ar fi trebuit sa genereze ample tulburari sociale, basculand tara in anarhie urmand ca mai apoi sa fie exploatate nemultumirile si temerile populatiei pentru a se intemeia si in Romania un regim bolsevic. Agentul cheie al lui Troski era Simion Rosal, ce urma sa-l asasineze pe Regele Ferdinand, si sa instaleze un regim bolsevic, condus de Cristian Racovski, Mihai Gheorghiu Bujor, Alecu Constantinescu, Ion Dissescu. Primul pe lista celor ce trebuiau eliminati era generalul Dimitri Scerbacev, comandantul armatelor rusesti imperiale din Moldova. Atentatul a esuat iar generalul Scerbacev a cerut sprijinul armatei romane pentru distrugerea comandamentului bolsevic de la Socola. Cererea sa a fost aprobata de Consiliul de Ministri aflat in refugiu la Iasi, iar agentul lui Lenin a fost depistat de excelentii agenti de contraspionaj ai Armatei Regale Romane. Rosal a fost executat impreuna cu cativa dintre complicii sai evrei. Soldatii rusi razvratiti si trecuti la bolsevism au fost dezarmati si expulzati peste Prut de generalul Prezan.
Ca represalii Trotki si-a pus bolsevicii sa jefuiasca si sa terorizeze basarabenii. In aceste conditii, la 22 decembrie 1917, Sfatul Tarii a cerut interventia armatei romane, iar trupele conduse de generalul Brosteanu au venit in ajutorul Sfatului Tarii si au trecut Prutul in ziua de 10 ianuarie 1918 ajungand in 13 ianuarie 1918, la Chisinau.
Trotki a actionat si a confiscat tezaurul romanesc in aur trimis spre pastrare in Rusia anuntand ruperea relatiilor diplomatice ale Sovietelor cu Romania. Cu toate acestea la 24 ianuarie 1918, Sfatul Tarii a votat in unanimitate proclamarea independentei Republicii Moldovenesti, iar la 27 martie 1918, Sfatul Tarii, voteaza Unirea cu Romania. Proclamatia Sfatului Tarii suna astfel: “Republica Democrata Moldoveneasca Basarabia, in hotarele ei dintre Prut si Nistru, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si a dreptulul de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, Romania”.
De atunci incoace a trecut multa apa pe Prut, rusii s-au pus calare pe Basarabia, si nu vor sa plece nici morti. Daca presedintii vin si pleaca, istoria ramane insa aceeasi si nu poate fi contestata de nimeni. Nici macar de Federatia Rusa care cu obstinatie continua sa preia aceleasi teme sovietice si sa deformeze adevarul dupa bunul plac in ciuda unei aparente deschideri catre lumea democratica. Insa nu despre asta e vorba, ci despre adevarata miza a relatiilor romano-ruse, a relatiilor dintre Est si Vest, despre ciocnirea a doua state dependente fiecare de cu totul alte seturi de valori.”, analiza jurnalistul Mădălin Necșuțu pentru ziarul CURENTUL.
