La 42 de ani, Laurențiu Lică este un exemplu de devotament pentru volei, sport pe care îl practică de trei decenii.
Voleiul craiovean și-a adăugat în palmares în acest an o nouă medalie de bronz, dar acest lucru nu ar fi fost posibil fără aportul celui mai bun jucător al său, Laurențiu Lică. La 42 de ani, acesta demonstrează că vârsta e doar un număr atunci când iubești cu adevărat sportul.
Cu o viață dedicată voleiului, Laurențiu Lică a simțit pe propria piele ce înseamnă să te sacrifici pentru sportul iubit. A fost nevoit să plece în toiul petrecerii propriei nunți pentru că a doua zi trebuia să fie la antrenament, la sute de kilometri depărtare.
”Eram jucător la Petrom Ploiești și la vremea aceea ne-am programat nunta. Managerul și antrenorul nici nu au vrut să audă că nu mă întorc a doua zi după nuntă, pentru că aveam un meci foarte important miercurea următoare. Așa că, întrebând sfiit dacă pot să rămân să mănânc ciorba de după, mi s-a răspuns că nu, în nici un caz. A trebuit să ne urcăm în tren, eu împreună cu soția mea. Nuntașii încă erau în sala de evenimente și din păcate noi aveam doar un album de poze pe care fotograful a reușit să ni le dea imediat. Marea surpriză a fost că și controlorul a venit să ne întrebe dacă ne-am căsătorit de curând. Îmi aduc aminte perfect și sunt 20 de ani de atunci” – Laurențiu Lică, căpitanul formației SCMU Craiova, medaliata cu bronz a Diviziei A1.
De altfel, soția i-a fost alături lui Laurențiu încă de la începuturile carierei profesioniste. După cum chiar el recunoaște, ea a fost și motivul pentru care voleibalistul originar din Galați s-a îndrăgostit de Craiova.
”Mi-am cunoscut soția la trei luni după ce am ajuns la Craiova. Și cred că aici s-a scris istoria. Chiar așa a fost, la 17 ani jumate eu am semnat pentru Craiova. Lucrurile au decurs foarte frumos și ușor-ușor acolo am debutat în prima ligă. Când am plecat de la Galați echipa Craiovei picase din prima divizie în a doua. Am pus umărul la treabă și am reușit să revenim în prima divizie” – Laurențiu Lică, căpitanul formației SCMU Craiova, medaliata cu bronz a Diviziei A1.
Cei doi au o fată, Emeea, care încearcă să calce pe urmele tatălui său. Legitimată la Colegiul Național Nicolae Titulescu din Craiova, ea participă chiar în aceste zile cu formația de speranțe la turneul final al campionatului național. Laurențiu spune că este foarte liniștit la meciuri și că încearcă să stea cât mai mult în umbră, pentru a o lăsa să se dezvolte natural în volei.
”În primul rând, Emeea caută să nu intre foarte mult cu mine în contact. Nu știu de unde are acest lucru. Dar, recunosc, nu-mi place pentru că nu-mi cere sfatul. Nici eu nu vreau să intru prea mult în această lume, vreau să fiu cât mai discret. Dacă va fi să fie și va progresa și va avea un progres așa cum și-l dorește, sigur. Este pasionată. În acest moment ea caută să le îmbine pe amândouă. Merge foarte bine cu școala, la antrenamente se descurcă foarte bine. Face parte din echipa de speranțe a CNNT Craiova și mă bucur că se vede o evoluție. Lăsăm timpul să decidă ce va dori să facă și ce este scris” – Laurențiu Lică, căpitanul formației SCMU Craiova, medaliata cu bronz a Diviziei A1.
Tatăl său l-ar fi vrut portar la fotbal
Dacă nu ar fi făcut volei, pe Laurențiu îl aștepta o carieră de portar de fotbal. Asta era dorința ascunsă a tatălui său, care, însă, a practicat voleiul. Drept urmare, deși era o adevărată ”panteră” în poartă, Lică a fost atras ușor ușor de volei.
”Tatăl meu își dorea foarte mult să mă trimită la fotbal. Vedea în mine un portar senzațional, pentru că pur și simplu săream prin sufragerie, apăram baloane sau alte mingi de burete. Dar tatăl meu a jucat volei, apoi sora cea mare și sora cea mică au călcat pe urmele pasiunii lui și imaginați-vă că pentru mine a fost o chestiune normală. Sigur că atunci când antrenorul a venit să facă selecția la școala generală, auzindu-mi numele și-a dat seama cine sunt și m-a întrebat de ce nu am venit până acum. Era undeva la sfârșitul clasei a cincea. Vreo doi ani am stat în fața unui perete, băteam mingea la perete. Pe vremea aceea alte metode nu existau și din păcate s-au pierdut foarte mulți jucători din acest motiv” – Laurențiu Lică, căpitanul formației SCMU Craiova, medaliata cu bronz a Diviziei A1.
Originar din Galați, Laurențiu Lică și-a descoperit destul de târziu pasiunea pentru pescuit.
”Am descoperit târziu pescuitul. Tatăl meu e pescar, e pasionat până-n măduva oaselor, chiar și la vârsta aceasta întotdeauna merge, are un loc anume unde pescuiește împreună cu prietenii. Pot să spun că am cochetat pentru prima dată la spinning. Mi-a plăcut foarte mult în Deltă la știucă și sigur că ușor-ușor apoi am început să performăm, dacă putem spune așa, și la scrumbie. Dar în mare parte cred că pot să spun că este în momentul de față o mică pasiune” – Laurențiu Lică, căpitanul formației SCMU Craiova, medaliata cu bronz a Diviziei A1.
A renunțat la superstițiile din tinerețe
Se spune că devenim mai înțelepți cu vârsta, iar de acest lucru s-a convins și Laurențiu Lică. El spune că față de începuturile carierei, acum nu mai are superstiții și știe că rezultatul unui meci nu stă în obiceiurile personale ci în modul în care te antrenezi toată săptămâna.
„Am încercat să dau superstițiile la o parte, pentru că simțeam la un moment dat că mă sufoc dacă nu fac aceleași lucruri pe care obișnuiam să le fac de obicei înaintea unui meci sau uneori chiar la antrenamente. Am trecut și peste momentele când îți alegi anumite șosete pentru un meci anume, încerc să stau cât mai departe” – Laurențiu Lică, căpitanul formației SCMU Craiova, medaliata cu bronz a Diviziei A1.
Va juca cel puțin până la 43 de ani
În campionatul recent încheiat, Laurențiu Lică a fost nu doar veteranul și căpitanul echipei, ci și cel mai bun jucător și marcator al craiovenilor în foarte multe partide disputate. Tocmai de aceea, SCMU Craiova i-a prelungit un an contractul, astfel că îl vom putea vedea jucând până cel puțin la 43 de ani!
”Îmi place, încă îmi place, joc cu pasiune, pun foarte multă dorință în fiecare execuție. Sigur că întotdeauna echipa contează enorm, pentru că înțeleg exact jocul pe care trebuie să-l prestăm, dar cred că cea mai importantă este pasiunea. Joc cu multă pasiune și sper să o mențin atât cât și corpul îmi permite” – Laurențiu Lică, căpitanul formației SCMU Craiova, medaliata cu bronz a Diviziei A1.
Chiar dacă joacă în continuare la echipa de club, el s-a retras din naționala României în 2019, după ce a condus-o din calitate de căpitan la primul turneu final al unui Campionat European la care România s-a calificat după o pauză de 24 de ani. Acum, Laurențiu Lică este team-managerul echipei, fiind veriga de legătură dintre jucători, staff și federație. El spune că își dorește ca pe viitor să fie mult mai mult și să poată contribui activ la dezvoltarea voleiului în România. De altfel, după încheierea activității de sportiv, e decis să rămână în sportul pe care îl slujește de trei decenii.
”Mi-aș dori să fiu pe bancă. Sigur că mi-aș dori să și coordonez un club dacă se poate. Cu siguranță mă văd lângă volei. Asta îmi doresc, așa vreau să rămân și cred că ușor-ușor ar trebui să mă gândesc și spre acest lucru, pentru că îmi doresc ca viitorul meu în volei să continue” – Laurențiu Lică, căpitanul formației SCMU Craiova, medaliata cu bronz a Diviziei A1.
Carte de vizită Laurențiu Lică
1996-1998: CSU CSŞ Galaţi
1998-2002: Universitatea Craiova – a promovat în prima divizie în 1999
2002-2003: Petrom Ploieşti (locul 2, finalist al Cupei României, sferturi Top Teams Cup)
2003-2004: Petrom Ploieşti (locul 2, câştigător al Cupei României)
2004-2005: VCM Constanţa (locul 2, câştigător al Cupei României)
2005-2006: Olympique Ajaccio Volleyball, Franţa (locul 1 în ierarhia atacanților)
2006-2007: Beauvais Oise Université Club, Franţa (locul 5)
2007-2008: Beauvais Oise Université Club, Franţa (locul 5, locul 2 în clasamentul atacanților, locul 2 în clasamentul marcatorilor, câştigător al Cupei Franţei)
2008-2009: Tomis Constanţa (campion național, câştigător al Cupei României, bronz în Cupa Challenge)
2009-2010: Montpellier Volley Université Club, Franţa (finalist al Cupei Franţei)
2010-2011: Chaumont Volley-Ball 52, Franţa Liga 2 (locul 2 în clasamentul marcatorilor, semifinală în Cupa Franţei)
2011-2012: Chaumont Volley-Ball 52, Franţa Liga 2 (promovare în prima ligă)
2012-2013: Martigues Volley-Ball, Franţa, Liga 2
2013-2014: SCMU Craiova (locul 4)
2014-2015: SCMU Craiova (locul 3)
2015-2016: SCMU Craiova (campion național)
2016-2017: SCMU Craiova (locul 2, participare în Liga Campionilor)
2017-2018: Tricolorul Ploiești (campion național)
2018-2019: SCMU Craiova (locul 3)
2019-2020: SCMU Craiova
2020-2021: SCMU Craiova (locul 3)
2021-2022: SCMU Craiova (locul 3).
