A primit fostul rege Mihai după abdicare indemnizație de la regimul comunist așa cum susțin rezerviștii din DIE/SIE? Margareta a amuțit

Astăzi se împlinesc 71 de ani de la Decretul de abdicare 2301/1947, semnat de Regele Mihai prin care acesta abdica pentru el și pentru urmaşii săi dela Tron, renunţând pentru sine și pentru ei la toate prerogativele ce le-a exercitat ca Rege al României, lăsând poporului român libertatea de a-şi alege noua forma de Stat. Ce înțelegere a făcut regele cu comuniștii pentru a abdica și pentru urmașii săi a rămas necunoscut până astăzi.

Jurnalista Televiziunii Române, Marilena Rotaru, fostă realizatoare a emisiunii „Ora Regelui” și monarhistă consacrată în România, a rememorat că „în ziua înmormântării Regelui Mihai, pe 16 decembrie 2017, Realitatea TV transmitea un interviu cu Ioan Talpeș ( general și om politic român, comunist, director al Serviciului de Informații Externe în perioada 1992-1997) care declara că Regele Mihai a primit o indemnizație din partea statului român, printr-un oficial aflat în misiune în Elveția. Ioan Talpeș nu a nominalizat persoana care transmitea Regelui ”respectul financiar” al statului comunist, dar a precizat, că nu peste mult timp, persoana care se afla în misiune în Elveția în anii 80, va putea depune mărturie. În anii 80, în misiune în Elveția se afla Teodor Meleșcanu, ministru de externe în perioada 1992-1996 în guvernul Văcăroiu din partea FDSN, din nou ministru de externe din 10 noiembrie 2014 până în 18 noiembrie 2014, în guvernul Ponta, și ministru al apărării naționale în Guvernul Tăriceanu (PNL). Mărturie nu a depus nimeni deocamdată. Dar serviciile, trădate de actuala conjunctură politică, continuă să susțină același lucru. Regele nu mai poate replica. A făcut-o în numeroase interviuri și convorbiri spunând: „Ceea ce eu, familia mea și țara au pierdut în anii comunismului nu este măsurabil. Nu se poate, deci, pune problema ca eu să primesc avantaje materiale, de la nimeni.” Actuala Familie Regală nu a protestat în fața acestor afirmații. Principesa Moștenitoare Margareta pare a fi din alt sânge și de altă credință decât Regele Mihai. În niciun comunicat nu a omagiat (așa cum făcea Regele Mihai) sacrificiul eroilor martiri din decembrie pe sângele cărora a obținut ceea ce era imposibil de visat înainte de decembrie 1989. Lipsa de reacție în fața afirmațiilor lui Ioan Talpeș și a rezerviștilor mai multor servicii secrete, nu poate fi decât complice. Așadar: Cine a negociat cu statul comunist – fără știrea Regelui – și cine a încasat (și a semnat în numele Regelui) banii trimiși de Ceaușescu la Versoix?”, se întreabă Marilena Rotaru.

E adevărat că Ioan Talpeș nu este vreo sursă de încredere, ba dimpotrivă am putea spune, acesta remarcându-se în timp cu declarații imbecile, vezi AICI, însă lucrurile se schimbă când vine vorba de un punct de vedere al Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din SIE, lucrurile se schimbă.
Asociația foștilor spioni este condusă de generalul de brigada (r) Petru NEGHIU, absolvent al Facultății de Litere, Limba Franceză, care a făcut parte din aparatul birocratic al DIE, fiind însărcinat cu traducerea documentelor clasificate. Organizația a transmis în mod oficial Parlamentului un punct de vedere referitor la proiectul de lege inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu prin care se dorea acordarea unui statut de utilitate publică pentru Casa Regală adică sume mari bani de la buget acordate Margaretei și lui Radu Duda.

Foștii spioni se opun vehement unui astfel de proiect confirmând sumele de bani primite de Mihai de la abdicare și până în trezent precum și cei 200.000 de ostași români care au fost predați în 1944 prin decizia fostului suveran „armatei „eliberatoare” a României şi făcuți prizonieri de război în teritoriul aliatului”.

”Cadrele militare în rezervă şi în retragere din Asociaţia noastră apreciază ca inoportună insistenţa cu care unele persoane cu funcţii importante în Parlamentul României încearcă să impună aprobarea iniţiativei legislative privind Casa Regală a României ca „persoană juridică de utilitate publică,autonomă, apolitică şi fără scop patrimonialˮ pentru acordarea unor fonduri financiare permanente de la bugetul de stat şi alte avantaje materiale urmaşilor fostului suveran Mihai I.

Reglementările actuale privind drepturile ce se acordă foştilor şefi de stat sunt clare şi aplicate, inclusiv fostului suveran Mihai I, care a beneficiat de acestea de la abdicare şi până la deces(s.n.). Acordarea unor drepturi pentru urmaşii fostului suveran Mihai I poate fi un pretext ca şi ceilalţi urmaşi ai foştilor şefi de stat să solicite diverse avantaje şi privilegii, prin înfiinţarea unor asociaţii/fundaţii cu acelaşi scop prevăzut în proiectul de lege iniţiat în Parlament.

Simpatiile, convingerile monarhiste, interesele de moment sau conjuncturale ale unor factori de decizie din Parlament nu trebuie să creeze o tensiune suplimentară sau dezbateri care să inflameze societatea românească şi nici să fie transpuse în iniţiative legislative nedorite de majoritatea populaţiei, cu cheltuieli suportate de la bugetul de stat.

Cadrele militare în rezervă şi în retragere din ACMRR-SIE, care şi-au desfăşurat activitatea pentru apărarea României şi promovarea intereselor acesteia rămân devotate poporului şi ţării şi lasă pe istorici şi cetăţenii României să judece modul cum foştii şefi de stat au condus destinul ţării, deciziile luate în momentele cruciale din istorie şi consecinţele unor asemenea decizii, cum ar fi de exemplu cea din 1944 a regelui Mihai când aproximativ 200.000 de militari români au fost predați armatei „eliberatoare” a României şi făcuți prizonieri de război în teritoriul aliatului.

Recunoştinţa faţă de instituţia monarhică a României a fost exprimată, recunoscută până şi de regimul comunist, fapt ce a determinat-o pe regina-mamă Elena să aprecieze că „divorţul” din 1947 a fost unul decent.

Recunoştinţă s-a manifestat când s-a construit la Curtea de Argeş capela-criptă pentru regii României. Recunoştinţă s-a manifestat când s-au asigurat funeralii ca pentru un rege „pe tron”, inclusiv soţiei sale, care n-a fost niciodată regină a României. Recunoştinţă vom manifesta faţă de istoria monarhiei(…)

Încât, apreciem ca suficientă, supraîndestulătoare „recunoştinţa” României faţă de Regele Mihai şi faţă de monarhie în general, dar „Casă Regală” în Republică, unde s-a mai pomenit?

Regele Mihai, da, a fost un fel de rege moral pentru popor, din păcate, nu şi pentru însăşi familia sa, din care a exclus cel puţin doi membri (pe drept sau pe nedrept, asta-i altă discuţie). Aşa încât, având în vedere averile de care dispune familia regală, considerăm că se poate autoadministra, fără participarea bugetară a statului român, fără asigurarea unor servicii din bugetul plătit de contribuabili care poate contribui la altceva în folos public”. se arată în punctul de vedere al foștilor spioni prezentat în revista editată de ei, PERISCOP, la pagina 164, unde se mai arată că proiectul a fost retras de pe ordinea de zi a Parlamentului.

A trecut un an de la aceste afirmații și întrebarea rămâne: de ce tace închipuita „majestatea sa” (termen de reverență folosit pentru a vorbi cu (sau despre) un monarh) Margareta?